Paştele Blajinilor - Sărbătoarea celor adormiţi

În credinţa populară, în Duminica Tomii se sărbătoreşte aşa-numitul Paşte al Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de Paştele Rohmanilor. Paştele Blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credinţa ortodoxă se pune accent şi pe cultul morţilor. Paştele Blajinilor sau Paştele morţilor ori Paştele Mic reprezintă în sine amintirea tuturor celor care au adormit întru Domnul, fie ei pregătiţi - spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumânare - sau nepregătiţi. Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană.

Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii „aici", prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari sau separat, oamenii „aici" şi Blajinii „acolo", dar cu alimente şi băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici".

Credinţele despre blajini sunt multe şi contradictorii. Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoşilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii şi că, de atunci, susţin stâlpii de sprijin ai Pământului. Creştinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calităţi morale deosebite, precum bunătatea, blândeţea şi simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credincioşi, blânzi şi înţelepţi. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare şi de legătura dintre ei şi oameni, care se menţine prin intermediul acestui praznic.

De asemenea, există credinţe populare conform cărora blajinii sunt cei care nu au apucat să treacă marea, atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezaţi. Ei trăiesc în lumea de dincolo, dar păstrează legătura cu lumea noastră, iar în Duminica Tomii sufletele lor sunt slobozite. Ei sunt miloşi şi devotaţi lui Dumnezeu, dar nu ştiu să socotească. De aceea, la sat, femeile aruncă pe ape curgătoare coji de ouă înroşite, pentru ca să afle şi morţii că este Paşti, dar ei primesc vestea mai târziu, abia în Duminica Tomii.

În România, această sărbătoare mai este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina şi Maramureş. La Târgu-Mureş, de unde vă spunem din toată inima „Hristos a Înviat!", parastasul pentru cei trecuţi la cele veşnice, de „Păştele", se va oficia în Cimitirul Bisericii de Lemn, duminică, 23 aprilie a.c., de la ora 16.

 

Lasă un comentariu