O carte ce îşi sporeşte actualitatea: „Despărţământul Topliţa al Astrei", de Lucian Giura şi Dumitru Ţepeluş

Distribuie pe:

Nu sunt găsite, astăzi, suficiente resorturi pentru a marca memoria Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român ASTRA. Această idee fundamentează cercetarea istoricilor Lucian Giura (Sibiu) şi Dumitru Ţepeluş (Subcetate de Mureş) despre activitatea Astrei la Topliţa Română, cuprinsă în variantă editorială la Techno Media Sibiu sub numele „Despărţământul Topliţa al Astrei", constituindu-se într-un relevant omagiu adus Astrei şi „acelora care în anii grei ai perioadei interbelice - într-o zonă „delicată" a Transilvaniei, atunci, ca şi astăzi - au depus, dezinteresat şi în spirit patriotic naţional, tot efortul disponibil ca binefacerile culturii să se răspândească în sânul confraţilor".

Cartea istoricilor Lucian Giura şi Dumitru Ţepeluş este argumentum al modului în care profesiunile de credinţă ale astriştilor, bărbaţi jertfelnici, nu ai vorbelor, ci ai faptelor, întru' praznicul luminii şi dreptate dumnezeiască, devin minte trează şi lege sufletească supremă la Topliţa Română. Capitolele cărţii, În loc de argument, Din activitatea Despărţământului Topliţa al Astrei (1927-1940), Glasul Călimanilor, publicaţia Despărţământului Topliţa al Astrei, Conducătorii Despărţământului Topliţa al Astrei, alături de fişe documentare şi importante menţiuni bibliografice, dovedesc cum Astra la Topliţa e „reazim" al românismului, prin adevărul minţii astriştilor, puterea lucrătoare a credinţei şi frumuseţea simţirii spre înmulţirea trebuinţelor neamului. Ceea ce se spunea despre Timotei Cipariu că „lasă lumină" prin ceea ce gândeşte şi face, poate fi titlu de onoare al fiecărei biografii astriste, aşadar insert critic şi pentru biografia astristă de la Topliţa Română. În ceea ce numea Andrei Bârseanu, când vorbea despre acţiunile Astrei,răspândirea luminii, astriştii din Topliţa Română simţeau jertfa şi jurământul Transilvaniei în numele adevărului. La manifestaţia antirevizionistă din 1933, învăţătorul Nicolae Oprea, atunci preşedinte al Despărţământului, citeşte următoarea moţiune: „Cetăţeni din Topliţa Română, pătrunşi de însemnătatea istorică a clipelor de astăzi, când duşmanii din afară şi din lăuntru vor să dărâme ce am câştigat prin jertfele sutelor de mii de ostaşi şi să zdruncine temeliile României Mari fixate prin tratate de pace, se ridică ca un singur om, independent de naţionalitate, confesiune, partid şi jură în faţa lui Dumnezeu şi a Naţiunei că vor face zid de apărare din piepturile lor şi că vor fi urmaşi vrednici ai acelora care în marele războiu şi-au vărsat sângele şi dorm somnul de veci în pământul scump al Topliţei Române."

Astra în istoria ei a rânduit şi a îndreptat.

Începând cu anul 1927, când are loc şedinţa de constituire a Despărţământului Topliţa al Astrei, în urma călătoriei pe Valea Mureşului a unui membru marcant al Comitetului Naţional al Astrei, Ioan Banciu, cu participarea preşedintelui Despărţământului Central Mureş al Astrei, dr. Ioan Bozdoc, Despărţământul topliţean a rânduit şi îndreptat, prin „dragoste şi entuziasm", contribuind, cum detaliază autorii cărţii, la dezvoltarea oraşului Topliţa, impulsionând un adevărat plan de construcţii edilitare care să reprezinte idealurile astriste, între acestea edificarea unei Case Naţionale, alături de înfiinţarea cercurilor culturale şi a bibliotecilor poporale.

Deschiderea bibliotecii Despărţământului, Cartea de citire, organizarea manifestărilor culturale împreună cu Reuniunea Femeilor Române, dezvelirea de plăci comemorative, iniţierea manifestaţiei antirevizioniste din 28 mai 1933, apariţia publicaţiei Despărţământului,Glasul Călimanilor, cu subtitlul Foaie pentru popor, conferinţele ţinute în cătunele Moglăneşti, Călimănel, Ciobotani sau în satele din apropiere, Varviz (Subcetate), Sărmaş, Stânceni, Lunca Bradului, constituie „o muncă mai cu sistem pe teren cultural - cum sublinia Patriarhul Miron Cristea într-un mesaj trimis Astrei din Topliţa, localitatea sa natală - în acel centru menit a fi un far luminos de viaţă românească la marginea Secuimii, care şi ea e bine să vadă superioritatea culturală a elementului românesc".

Zodia neagră a anului 1940, când hotarele ţării sunt crunt sfârtecate„sub privirea năucă de durere a milioanelor de fraţi", face ca activitatea Despărţământului topliţean să înceteze. Autorii cărţii îşi opresc la acest an cercetarea, nutrind speranţa că depistarea de surse noi documentare va putea completa „prezentul demers istoric". Cu atât mai mult cu cât o astfel de cercetare se poate înscrie între semnele de cinstire aduse Centenarului Marii Uniri. De aceea, credem că Despărţământul Topliţa al Astrei este o carte ce îşi sporeşte actualitatea.

 

Lasă un comentariu