Munţii Carpaţi, de la loc de jaf pentru politicieni şi corporaţii, la loc de refugiu

Distribuie pe:

În acest articol vom încerca să conturăm rolul fundamental al Munţilor Carpaţi în istorie. Ce a însemnat muntele în istoria strămoşilor acestui popor?

Locul unde s-a conturat civilizaţia montană care, alături de civilizaţia dunăreană, constituie identitatea acestui popor;

- Locul unde s-a conservat patrimoniul genetic al acestui popor (zona a fost mult mai ferită de amestecul etnic şi implicit genetic cu alte popoare);

- Locul unde s-au conturat ocupaţiile economice străvechi ale acestui popor (apicultura, oieritul, aurăritul, artizanatul, plutăritul, constructorii în lemn şi piatră);

- Locul unde s-a conturat şi conservat cel mai bine religia precreştină şi creştină a acestui popor;

- Locul în care s-au conservat tezaurele materiale şi culturale ale administraţiilor.

Ce înseamnă muntele astăzi pentru poporul român?

- Locul de dezmăţ pentru politicieni şi multinaţionale care jefuiesc ultimele rezerve de lemn, apă, metale şi pământuri rare, gaze, petrol, gaze de şist;

- Locul în care se instalează (sub acoperirea unei case de vacanţă) cetăţeni străini interesaţi de acapararea resurselor muntelui şi de controlul politic al acestui popor;

- Locul în care s-a conservat cel mai bine bunul-simţ al acestui popor.

Ce vor însemna Munţii Carpaţi pentru acest popor în următorii 30-50 de ani?

- Loc de refugiu în faţa valului migrator climatic (datorat schimbărilor climatice) din Asia;

- Loc de conservare a resurselor vitale pentru viaţă (populaţie, apă, pădure, păşune, animale) în caz de război;

- Ultimul loc de conservare a creştinismului în Europa (într-o Europă în care zona occidentală cu ţări precum Franţa, Belgia, Olanda, ţările scandinave va fi majoritar musulmană etnic, cultural şi politic);

- Ultimul loc de conservare a culturii civilizaţionale al acestui popor în faţa valului migrator climatic şi islamic ce va urma în anii ce vin;

- Loc de organizare militară (spitale, şcoli, unităţi militare) a ultimei redute în caz de război pe infrastructura fermei familiale ţărăneşti montane (vezi cazul de astăzi al Poloniei şi Elveţiei);

- Locul din care, din raţiuni de supravieţuire ale acestui neam, ar trebui scoase urgent interesele economice ale politicienilor români şi ale corporaţiilor (vezi cazul Islandei);

- Locul în care ultimul român ar trebui să se instaleze măcar la nivelul unei case de vacanţă (ca să deţină un loc de refugiu în faţa evenimentelor ce vor urma) dacă nu la nivelul unei gospodării cu infrastructură socio-economică alternativă.

Ce spuneţi, dragi români?

Aveţi o locaţie de rezervă pentru familia voastră în faţa valului migrator climatic şi islamic?

Acest articol este un pamflet sau o cruntă realitate greu observabilă, din cauza ceţii aşternute peste ochi de corectitudinea politică (marxism cultural) ce guvernează de 27 de ani România?

 

Lasă un comentariu