ROMÂNII SUNT PRO-VACCINARE ŞI, TOTUŞI, AVEM PROBLEME CU ERADICAREA UNOR BOLI!

Distribuie pe:

Pe fondul scăderii, în ultimii ani, a acoperirii vaccinale în România şi a izbucnirii epidemiei de rujeolă, dar şi a lipsei de pe piaţă a unora dintre vaccinurile aflate în Schema Naţională de vaccinare, opinia publică a dezbătut intens, în ultimele luni, tema imunizării copiilor.

Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică, în data de 10 aprilie 2017, proiectul Legii Vaccinării, act normativ care stabileşte cadrul legal de vaccinare, dar şi de achiziţionare a vaccinurilor şi care fusese anunţat încă din anul 2015.

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES a realizat un sondaj pentru a evalua percepţiile publice faţă de prevederile proiectului legii vaccinării supus dezbaterii, dar şi opiniile populaţiei cu privire la subiectul imunizării copiilor.

Românii sunt în favoarea imunizării, în general

87% dintre cei intervievaţi consideră că afirmaţia că „beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacţiilor adverse" este adevărată (procentul creşte odată cu înaintarea în vârstă a participanţilor la studiu); în schimb, doar 64% dintre respondenţi consideră că afirmaţia „reacţiile adverse ale vaccinurilor sunt mai mari decât beneficiile acestora" este falsă. Proporţia cea mai mare a intervievaţilor care consideră că este falsă această afirmaţie se poate observa în rândul celor cu vârsta între 36 şi 50 de ani şi a celor din mediul rural; în schimb, procentul celor care consideră afirmaţia drept falsă creşte odată cu nivelul de educaţie.

Românii sunt în favoarea imunizării cu vaccinurile din schema naţională de vaccinare

83% dintre participanţii la cercetare cred că imunizarea cu vaccinurile din Schema Naţională de vaccinare este un lucru bun, întrucât copiii trebuie vaccinaţi şi 15% dintre persoane cred că unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii; acestora din urmă li se alătură 1% din eşantion, care cred că vaccinarea este un lucru rău pentru copii. Procentul celor care au opinii favorabile vaccinării este în creştere odată cu vârsta respondenţilor, iar o proporţie mai mare de intervievaţi care cred că unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii găsim în regiunile de sud ale ţării (Sud, Bucureşti, Dobrogea).

Pacienţii cred că medicii de familie au rolul principal de informare cu privire la vaccinare

Aproape trei sferturi dintre participanţii la studiu cred că obligaţia de a informa cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile şi riscurile vaccinurilor este în primul rând a medicilor de familie (72%), iar această opinie este împărtăşită de un procent mai mare de respondenţi cu studii superioare comparativ cu cei care au studii medii şi elementare; doar o cincime dintre intervievaţi cred că este, mai degrabă, datoria părinţilor să se informeze cu privire la acest aspect (22%).

Faptul că în unele state europene admiterea copiilor într-o unitate de învăţământ se realizează doar cu dovada vaccinării complete, conform schemei naţionale, este perceput drept un lucru bun de 83% dintre respondenţi şi drept un lucru rău de unul din zece intervievaţi. Un procent mai mare de participanţi la cercetare care cred că e un lucru bun se găsesc în grupa de vârstă 51-65 de ani şi proporţia cea mai ridicată de persoane care cred că e un lucru rău se află în grupa celor mai tineri respondenţi (18-35 de ani).

31% dintre cei intervievaţi au copii minori; 8% dintre părinţi spun că au copii cu vârsta mai mică de un an. Nouă din zece respondenţi declară că cei mai mici dintre fiii/fiicele lor minore au fost vaccinaţi conform schemei naţionale de vaccinare actuală în momentul respectiv. În Transilvania şi Banat se poate observa procentul cel mai mare de intervievaţi care spun că nu şi-au vaccinat copiii cei mai mici conform schemei naţionale.

Principalele cauze pentru care rata vaccinării a scăzut în România, în ultimii ani, conform celor intervievaţi, sunt acelea că lipsesc vaccinurile (27%) şi că au fost mediatizate unele cazuri de îmbolnăviri în urma vaccinării (27%); mai sunt amintite drept cauze părerile personale ale părinţilor (17%), campaniile anti-vaccinare promovate de anumite personalităţi publice (10%), dar şi slaba calitate a informării părinţilor (7%). 6% dintre respondenţi învinovăţesc sistemul naţional de sănătate, în general, pentru rata scăzută de vaccinare (dezinteresul instituţiilor statului - 3%, lipsa comunicării cadrelor medicale cu pacienţii - 2% sau lipsa reglementărilor adecvate de către instituţiile statului - 1%).

Schimbările frecvente ale politicilor Ministerului Sănătăţii şi faptul că Ministerul nu ştie să gestioneze situaţia sunt principalele motive menţionate de respondenţi pentru care, la nivel naţional, există probleme de aprovizionare cu vaccinuri (câte 40% dintre menţiuni).

Majoritatea covârşitoare a românilor ar alege să îşi vaccineze un copil nou-născut

Dacă ar avea un nou-născut, 94% dintre participanţii la studiu ar alege să îl vaccineze conform schemei naţionale de vaccinare şi 5% ar alege să nu facă acest lucru. Informaţii cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile şi riscurile vaccinurilor şi le-ar lua cea mai mare proporţie dintre respondenţi de la medicul de familie (64%), medicul pediatru sau alţi specialişti (30%). Procentul bărbaţilor, intervievaţilor din mediul rural şi a celor care locuiesc în Moldova care s-ar informa de la medicul de familie e mai mare comparativ cu cel al femeilor şi al celor din alte regiuni ale ţării care ar face acest lucru; în schimb, femeile, respondenţii din mediul urban şi cei care locuiesc în sudul ţării s-ar informa mai degrabă de la alţi medici. În plus, pe măsură ce creşte nivelul de educaţie al respondenţilor, aceştia preferă în proporţii mai mari să se informeze cu privire la vaccinuri de la medici pediatri sau alţi medici decât cei de familie.

92% dintre intervievaţi au auzit de epidemia de rujeolă din România. Principala cauză a epidemiei, din perspectiva participanţilor la cercetare, este nevaccinarea (43%); totuşi, 28% dintre respondenţi nu ştiu sau nu răspund atunci când sunt întrebaţi care ar fi, în opinia lor, cauza epidemiei.

Notorietatea proiectului Legii vaccinării este scăzută

De proiectul legii vaccinării, lansată recent în dezbatere publică de către Ministerul Sănătăţii, au auzit 39% dintre intervievaţi, un procent mai mare al acestora putând fi observat în rândul bărbaţilor, a respondenţilor cu vârsta peste 36 de ani, a celor din mediul urban şi a celor din regiunile din sudul ţării, precum şi Moldova; în plus, procentul celor care au auzit de această lege creşte odată cu nivelul de educaţie al celor intervievaţi. O părere bună sau foarte bună au despre proiectul acestei legi 78% dintre cei care au auzit de ea şi o părere proastă sau foarte proastă - 8%. Pe măsură ce creşte vârsta respondenţilor, creşte şi proporţia celor care au păreri bune despre actul normativ.

Gradul de favorabilitate ale proiectului Legii vaccinării este ridicat

Dintre prevederile actului normativ enumerate participanţilor la cercetare, părerile bune exprimate în procentele cele mai mari sunt referitoare la obligaţia Ministerului Sănătăţii de a asigura stocurile de vaccinuri (94%).

Majoritatea intervievaţilor au o părere bună şi despre prevederea conform căreia înscrierea copiilor într-o colectivitate se va face doar după prezentarea dovezii că acesta a fost vaccinat conform Schemei Naţionale (85%); procentul celor care au opinii pozitive legate de acest aspect creşte odată cu înaintarea în vârstă a participanţilor la cercetare şi este mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

Trei sferturi dintre respondenţi (76%) au opinii pozitive cu privire la prevederea privind despăgubirea familiei copilului dacă apar reacţii adverse în urma vaccinării, în cazul acestei prevederi proporţia intervievaţilor care nu au răspuns fiind cea mai ridicată (6%, faţă de 1% în cazul prevederii menţionate anterior); părerile bune sunt exprimate în proporţii mai mari de bărbaţi.

Ar trebui sancţionaţi părinţii care nu îşi vaccinează copiii?

Un procent ridicat dintre participanţii la cercetare consideră că una dintre sancţiunile pentru părinţii care nu îşi imunizează copiii conform Schemei Naţionale de vaccinare ar trebui să fie primirea de amenzi (36%), iar alta - suportarea cheltuielilor în caz de îmbolnăvire (33%); o cincime dintre intervievaţi cred că fiii/fiicele acestor părinţi nu ar trebui primiţi în colectivitate, iar 11% cred că astfel de părinţi ar trebui să fie acuzaţi de rele tratamente aplicate minorului. 18% dintre participanţii la cercetare cred că părinţii care nu-şi vaccinează copiii conform respectivei scheme nu ar trebui sancţionaţi, întrucât nevaccinarea este un drept al lor.

Cu primirea amenzilor sunt mai degrabă de acord bărbaţii, iar proporţia acordului creşte odată cu vârsta şi descreşte odată cu nivelul de educaţie al respondenţilor. Suportarea cheltuielilor în caz de îmbolnăvire este o sancţiune cu care sunt mai curând de acord respondenţii tineri (cei cu vârste până în 35 de ani, în primul rând, dar şi cei cu vârste până în 50 de ani, spre deosebire de cei mai în vârstă de 51 de ani), cei din mediul urban şi cei care locuiesc în Moldova; proporţia celor care sunt de acord cu această sancţiune creşte odată cu nivelul de educaţie al intervievaţilor.

Respondenţii cu vârsta până în 35 de ani sunt în cea mai mare proporţie în dezacord cu neprimirea în colectivitate a copiilor, iar în cea mai mare proporţie de acord sunt cei cu vârste între 51 şi 65 de ani; în plus, participanţii la cercetare care locuiesc la oraş şi cei din sudul ţării sunt mai curând de acord cu această sancţiune în cazul nevaccinării copiilor. Cu sancţiunea de acuzare de rele tratamente aplicate minorului sunt mai degrabă de acord respondenţii cu vârsta peste 51 de ani.

Pe măsură ce înaintează în vârstă, respondenţii sunt mai curând în dezacord cu ideea că părinţii care nu îşi vaccinează copiii nu ar trebui sancţionaţi, pentru că acesta este un drept al lor; în schimb, odată cu creşterea nivelului de educaţie, proporţia acordului cu această afirmaţie este mai mare; de asemenea, un grad mai mare de acord se poate observa în regiunea de sud a ţării, comparativ - în special - cu Transilvania şi Banat, unde găsim procentul cel mai ridicat al dezacordului cu ideea că nevaccinarea este un drept al părinţilor, pentru care aceştia nu ar trebui să fie sancţionaţi.

Sondajul a fost realizat în perioada 18 - 19 aprilie, pe 1.011 persoane de peste 18 ani, eroarea maximă tolerată fiind de ± 3%.

Sursa - Institutul Român pentru Evaluare şi Strategii - IRES

 

Lasă un comentariu