Părintele Roman Braga s-a născut la data de 2 aprilie 1922, în Basarabia, satul Condriţa, dintr-o familie foarte credincioasă. Şcoala primară o face în satul natal, apoi urmează mai multe seminarii datorită împrejurărilor, la Mănăstirea Cernica, Seminarul Central din Bucureşti şi cel de la Chişinău unde v-a încheia în anul 1943.
Datorită războiului urmează şcoala militară din Bacău, iar mai apoi urmează Facultatea de Teologie din Bucureşti, intrând în această perioadă în mişcarea de renaştere spirituală „Rugul aprins".
În urma acestui fapt este arestat prima dată în 1948, fiind condamnat la 5 ani de închisoare, trecând pe la teribila închisoare de la Piteşti, dar şi pe la Canal.
După ieşirea din prima pribegie este tuns în monahism şi hirotonit diacon în anul 1954, la catedrala din Iaşi, unde face o bună misiune, mai ales cu tinerii, lucru care a atras atenţia autorităţilor comuniste, fiind din nou arestat şi anchetat la Bucureşti vreme îndelungată.
În cele din urmă este condamnat la data de 8 noiembrie 1958 la 18 ani de muncă silnică şi 10 ani degradare civilă, confiscându-i-se toată averea personală.
Este închis pe rând la Jilava, colonia de muncă Balta Brăilei. Este eliberat în anul 1964, dar începe un alt calvar - acela al reintegrării. După multe încercări este hirotonit preot pentru Parohia Negreşti II, de Episcopul Oradiei Valerian Zaharia.
La această parohie începe o intensă activitate catehetică cu copiii şi tineretul, dar nu numai. Datorită acestei activităţi este mutat forţat de securitate într-o noapte în comuna Sarbi, judeţul Bihor, unde rămâne până în 1968, când aceeaşi securitate hotărăşte să-l trimită afară din ţară ca misionar în Brazilia, iar de acolo în SUA. Aici stă o vreme la Mănăstirea Maicii Domnului din Michigan.
Părintele Roman Braga trece la cele veşnice în seara zilei de 28 aprilie 2015.
Râvna pentru Dumnezeu l-a făcut să se preocupe mereu de lucruri frumoase. A suferit în închisorile comuniste alături de alte mari personalităţi ale ţării şi Bisericii noastre: părintele Benedict Ghiuş, părintele Grigorie Băbuş, părintele Sofian Boghiu şi mulţi alţii.
Referitor la perioada cât a fost întemniţat părintele mărturiseşte următoarele: „Ca adevăraţi creştini noi trebuie să-i iertăm pe aceia care au greşit împotriva noastră, dar ca oameni va trebui să cercetăm întâmplarea şi pe cei implicaţi, pentru a ne înţelege mai bine pe noi înşine şi pentru a evita astfel de acte abominabile în viitor, oriunde în lume".
Veşnică să-i fie pomenirea părintelui Roman Braga, iar pentru noi toţi viaţa lui o pildă vie a credinţei autentice. AMIN!!!
