De 10 ani România se află în Uniunea Europeană însă, deocamdată, nici un guvern nu şi-a propus o dată precisă de adoptarea a monedei euro. Cu un an în urmă s-a discutat despre 2019 a se întâmpla acest important eveniment, dar autorităţile au decis, nu după mult timp, să nu se mai vorbească despre o dată anume, şi acest deziderat major să se amâne până când România va îndeplini toate condiţiile necesare, încât economia şi populaţia să nu aibă de suferit ca urmare a trecerii la euro.
Şi astfel, adoptarea monedei europene rămâne un vis îndepărtat, care va deveni realitate cândva, nu se ştie când sau dacă el va fi posibil să se înfăptuiască cu adevărat într-un viitor apropiat sau mai îndepărtat. Responsabili ai Băncii Naţionale a României, într-un raport întocmit pe această temă, susţin că avem nevoie de mai mulţi ani până să putem face acest pas. În condiţia în care „România îşi va păstra ritmul de creştere economică din perioada 2000-2015, va ajunge din urmă media zonei euro peste 27 de ani. Dacă ne propunem să atingem măcar 75% din media zonei euro avem nevoie de 13 ani." Reducerea duratei de aşteptare pentru a se întâmpla acest eveniment „e posibilă cu o singură condiţie: să avem creştere economică mare şi continuă. Profesorul de economie Daniel Dăianu, care este şi membru în consiliul de administraţie al BNR, consideră că, dacă am avea o creştere în termeni reali de 5%, am avea nevoie de 9 ani. Dacă intervin şi alte considerente politice şi geopolitice, sigur se poate imagina şi un alt timp de parcurgere a acestei perioade."
În schimb, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României susţine că: „Cea mai importantă piedică în calea trecerii la moneda euro este prăpastia dintre dezvoltarea diferitelor regiuni ale ţării." Acest lucru de care se teme Isărescu este o realitate ce rezultă din contribuţia fiecărui judeţ şi regiune cu bani la bugetul ţării. Lider detaşat în contribuţia cu bani la buget este regiunea Bucureşti - Ilfov, urmată de regiunea Centru, în timp ce regiunea Sud Muntenia este ultima în acest clasament. Tocmai sudiştii s-au supărat cel mai tare pe Călin Popescu Tăriceanu, care a propus să fie eliminat venitul mediu garantat, „care este o invitaţie la nemuncă. Nu putem să îi lăsăm pe unii să stea acasă pe venitul minim garantat în loc să se ducă la muncă. E preferabil să câştigi un ban muncit decât să stai cu mâna întinsă să primeşti un ajutor de la stat." Atitudinea la care sunt campioni tot mai numeroşi locuitori ai judeţelor sărace din Muntenia şi Moldova, care contribuie cu cele mai mici sume de bani la bugetul ţării din care li se acordă ajutoare pentru nemuncă. Cu o astfel de atitudine România nu va putea trece la moneda euro în veci, tocmai din cauza „prăpastiei de dezvoltare dintre regiunile şi judeţele ţării", cum bine susţine Mugur Isărescu.
Premierul Sorin Grindeanu, la recenta reuniune a Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro, a declarat: „Trecerea la euro se poate face numai după ce veniturile românilor vor fi aproape de cele din alte state membre, trecere care să fie cât mai lină pentru cetăţeni." De unde venituri apropiate de cele ale cetăţenilor din Germania sau Franţa, când în România circa 1,3 milioane de persoane primesc ajutor de la stat pentru nemuncă şi pentru a supravieţui.
Răspunsul cancelarului Angela Merkel, la întrebarea de ce românii au venituri de câteva ori mai mici decât ale germanilor, a fost: „Să muncească şi românii ca germanii pentru a avea productivitatea lor."
În concluzie, înseamnă că vor trebui să treacă foarte mulţi ani până când euro va fi moneda dorită şi de români.
