ZECE ANI DE ASTRA LA IERNUT (I)

Distribuie pe:

Cercul „Al. Macarie" al ASTREI Iernut a luat fiinţă la data de 21 noiembrie 2006, din iniţiativa părintelui George Oargă, sprijinit de conducerea Despărţământului Centrul Judeţean Mureş al ASTREI, prin prezenţa domnului colonel (r) Ioan Judea. În luna noiembrie 2016 s-au împlinit 10 ani de activitate neîntreruptă a Cercului nostru şi aveam planificat să sărbătorim atunci acest eveniment important, dar, din motive obiective, s-a amânat. Această aniversare ne prilejuieşte ocazia de a sublinia importanţa unui asemenea demers cultural pentru oraşul nostru, în contextul actual, şi de a evoca principalele activităţi desfăşurate de-a lungul acestor ani.

La 4-7 noiembrie 1861 lua fiinţă, la Sibiu, din iniţiativa marilor cărturari paşoptişti, în frunte cu Mitropolitul greco-catolic Alexandru Şterca Şuluţiu, Episcopul ortodox Andrei Şaguna, nestorul (bătrânul înţelept) presei româneşti din Ardeal, George Bariţiu, canonicul blăjean Timotei Cipariu şi juristul Ioan Puşcariu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA. În scurt timp ea a reuşit să adune sub cupola ei toate energiile pozitive ale românilor, trezindu-le conştiinţa naţională şi dorinţa de emancipare. Astra i-a călăuzit pe români spre unirea într-un cuget şi o simţire, la 1 Decembrie 1918. La încheierea Adunării de Constituire a ASTREI, Episcopul şi Mitropolitul Andrei Şaguna, primul preşedinte al Asociaţiunii, spunea: „Dea Dumnezeu ca până la capătul veacului să fie tot aşa. Să ne mai amintim la masa maicei noastre comune; să ne îndulcim de limba, de naţionalitatea şi de toate câte sunt ale românului". Într-un dialog cu George Bariţiu, Andrei Şaguna îndemna: „Să nu lăsăm, domnule Bariţiu, ca să apună Asociaţiunea noastră, să o susţinem cu toate braţele, încât dacă s-ar întâmpla să pierdem toate celelalte drepturi, la care năzuim, să rămânem cel puţin cu acest mijloc comun de cultură a limbii şi spiritului. Zelul nostru pentru Asociaţiune să nu scadă...". Îndemnul lui Şaguna a însufleţit, de-a lungul timpului, multe generaţii, Asociaţiunea contribuind la ridicarea prin cultură a românilor din toate regiunile ţării, nu numai din Transilvania. Şi chiar dacă ţelul suprem a fost îndeplinit la 1 Decembrie - România Mare -, activitatea Astrei a continuat şi continuă şi astăzi, fiindcă un popor fără cultură nu poate exista. „Să nu uităm că puterea minţii şi a geniului, ştiinţele şi artele sunt cele care în zilele noastre dau tăria popoarelor şi le asigură viitorul", afirma tot Andrei Şaguna.

Registrul activităţilor prin care ASTRA a contribuit la ridicarea culturală şi spirituală a poporului român este foarte larg: aniversări, comemorări, evocări, lansări de carte, întâlniri cu scriitori şi alţi oameni de cultură, concerte, programe cultural-artistice etc.

Revenind la Cercul nostru, trebuie să spunem de la început că iniţiatorii au simţit nevoia ca şi în oraşul nostru să existe un cadru în care cei dornici de culturi să aibă locul potrivit de manifestare a preocupărilor lor. Sătui de toate câte se petreceau în jur, am căutat o oră de linişte, convinşi că omul nu poate trăi numai cu hrană materială, că un popor fără cultură până la urmă piere. Conştienţi de modestele noastre posibilităţi, nu ne-am putut propune lucruri prea mari. Dar am considerat că cineva, şi aici, în acest colţ de ţară, trebuie să menţină mereu aprinsă flacăra culturii, în speranţa că vor veni vremuri mai bune. Nu credeam că vor trece zece ani, dar acum, când ne uităm în urmă şi vedem câte lucruri frumoase s-au înfăptuit, am socotit că e necesar să-i acordăm atenţia cuvenită ca unui mare eveniment; un moment de bilanţ, un moment de mândrie pentru ceea ce am făcut. Şi nu e puţin lucru, dacă ne gândim doar la faptul că, în cei zece ani, am putut respira timp de 200 de ore (10 şedinţe, anual, a câte aproximativ 2 ore) parfumul celor mai frumoase realizări din cultura naţională şi universală.

Întreaga activitate desfăşurată este consemnată în documentele Cercului şi în bună măsură a fost reflectată în paginile ziarului judeţean „Cuvântul liber", prin bunăvoinţa redactorului-şef domnul Lazăr Lădariu.

Cea mai mare parte a activităţilor organizate s-a axat pe evocarea unor mari scriitori din literatura română şi universală precum: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu, Pavel Dan, Vasile Voiculescu, Alexandru Macedonski, George Coşbuc, Octavian Goga, George Călinescu, Alexe Mateevici, Vasile Militaru, W. Shakespeare.

De asemenea, au fost evocate, cu prilejul naşterii sau morţii, şi alte personalităţi marcante ca: feţe bisericeşti: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, mitropolitul Andrei Şaguna, mitropiţii Dosoftei, Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Arsenie Boca, Sf. Ierarh Antim Ivireanul; oameni de artă: Constantin Brâncuşi, George Enescu; arheologul renumit Nicolae Vlasa, originar din Iernut: lingvistul de renume mondial Sever Pop; botanistul Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj; ilustrul medic clujean Iuliu Haţieganu; figuri de luptători pentru dreptate, neam şi ţară: Alexandru Macarie, Badea Cârţan, Remus Brustur din Lechinţa, Ilie Gheorghe de la Oarba; evenimente istorice: Revoluţia de la 1848, Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, Primul Război Mondial. La toate evenimentele sărbătorite la nivelul oraşului, Cercul nostru şi-a făcut prezenţa într-un fel sau altul.

Trebuie remarcat faptul că membrii Cercului şi-au ales temele şi au căutat să le prezinte într-o formă cât mai interesantă, atractivă şi emoţionantă. Mai ales în ultimii ani, expunerea s-a îmbinat cu imaginea, realizându-se şi frumoase filme documentare legate de tema propusă.

Cercul nostru a oferit un cadru propice pentru lansarea unor noi cărţi: Lazăr Lădariu şi Mariana Cristescu, „Pentru credinţă, neam şi ţară"; Lazăr Lădariu, „Memorii. File de jurnal. Confesiuni", vol. de poezii „Secunda de pământ"; Mariana Cristescu, „Pământul care doare. Cealaltă Românie"; Toni Dărţu, „Personalităţi române şi faptele lor"; Gheorghe Andreica, „Monografiile comunei Sălcud şi oraşului Iernut", Mihai şi Lucia Stavila, „Monografia comunei Căpuşul de Câmpie"; Iosif Albu, „Rugă firului de iarbă (poezii)"; Mariana Popa, cinci volume de poezii; George Oargă, „Clipe de meditaţie".

Menţionăm faptul că adunările organizate cu aceste ocazii ne-au asigurat o participare mai largă, cu personalităţi şi din afara oraşului nostru şi ne-au făcut mai cunoscuţi şi pe noi.

Alte forme de activitate folosite au fost: spectacolele cu elevii, excursii cu membrii Cercului, pelerinaje, confecţionarea unor plăcuţe comemorative etc.

Lasă un comentariu