După succesul înregistrat la Topliţa, apoi la Reghin, maestrul Ilie Şandru a avut surpriza de a se întâlni, miercuri, 10 mai, la Casa Iancului din Târgu-Mureş, cu un public numeros, alcătuit nu doar din iubitori ai istoriei neamului, ci şi din prieteni, cunoştinţe apropiate şi rude - consăteni de-ai domniei sale, din Săcalu de Pădure, loc de desfăşurare a acţiunii noului său roman, şi „personaj colectiv" al acestuia.
Apărut în Colecţia 100 de cărţi pentru Marea Unire - 1918-2018 a Editurii Vatra Veche - director: dr. Nicolae Băciuţ -, cel mai recent roman al profesorului Ilie Şandru, Destine după destine, a fost prezentat în cadrul unei manifestări organizate de Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu" - Filiala Mureş, în colaborare cu Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI, moderator fiind preşedintele filialei, Ioan Berţa.
Introducerea în atmosfera românească a cărţii - „o cronică a rădăcinilor neamului" - a fost făcută de scriitorul şi publicistul Lazăr Lădariu, preşedintele ASTREI mureşene, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber", nu înainte de a saluta, în persoana autorului, „un prieten bun, luptător pe baricada adevărului, într-un areal - Topliţa Română - nu o dată ostil afirmării şi rostirii acestuia". Vorbitorul a punctat principalele momente surprinse de autor, într-o veritabilă „saga" a familiei Ladoşilor din Săcalul de Pădure, surprinsă în momentele cruciale care i-au marcat existenţa pe parcursul a peste două veacuri de istorie transilvană, în care destinele personale se confundă, adesea până la identificare, cu destinul comun al unui spaţiu geografic şi spiritual dominat de nelinişti, frământări şi nedreptăţi.
Acest cel mai recent roman - observa, pe de altă parte, cărturarul prof. Dimitrie Poptămaş - „îl consacră pe Ilie Şandru ca maestru al acestui gen literar", cu atât mai mult cu cât autorul „rezolvă", cel puţin din punct de vedere estetic, o temă extrem de spinoasă, - cea a unirii forţate a românilor ortodocşi cu Biserica Romei (1700) - pe care o abordează în chip realist, lucid, obiectiv, „sine ira et studio".
Prof. Simion Bui (consătean al autorului) s-a referit la componenta istorică a scriiturii lui Ilie Şandru, observând că romanul respectă realitatea istorică, desfăşurându-se pe întinderea 1610-1916, îmbinând istoria cu ficţiunea, surprinzând momente esenţiale în devenirea fiinţei transilvane pe parcursul a peste două secole de istorie: „Unitaţia" de la 1700, revoluţia paşoptistă, până la evenimente legate de Primul Război Mondial, analizând un trecut cu profunde semnificaţii şi îmbinând istoria cu ficţiunea, într-o scriitură bine legată, coerentă şi convingătoare.
În calitate de editor a majorităţii volumelor (peste 20) publicate de Ilie Şandru, dr. Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, vechi şi statornic prieten al autorului, îl descrie ca pe „cel mai important prozator al Văii Mureşului Superior, recuperator de istorie şi omul deplin al culturii topliţene, împăcând atitudinea de istoric şi cea de romancier, într-o carte bine scrisă, în care nu a trădat istoria şi nu a făcut concesii scriiturii".
O Diplomă de suflet acordată de către preşedintele filialei mureşene a Ligii Scriitorilor Români, poetul Mircea Dorin Istrate, a întregit evenimentul publicistic de miercuri, de la Casa Iancului.
