(Din concluziile Adunării reprezentanților comunităților românești din județele Covasna, Harghita și Mureș de la Odorheiu-Secuiesc)
„Nu cred că românul poate fi minoritar în țara sa"
Prof. univ. dr. Dumitru Acu, președintele pe țară al ASTREI, a spus că „pe mine mă doare sufletul când discutăm despre români minoritari: haideți să găsim un termen convenabil, nu cred că românul este minoritar undeva în țara asta". Vorbitorul s-a întrebat, apoi, „Câți români din Odorhei sunt aici? Unde-s cadrele didactice, care se presupune că sunt preocupate de prezentul și viitorul acestei zone?" Președintele Astrei centrale s-a întrebat apoi cum e posibil ca, în pofida prevederii din Constituție, privind limba oficială, pretutindeni în zonă maghiara a devenit limbă de bază, limba din care se traduce, în situațiile oficiale și atunci când există bunăvoință, și în limba română, lucru care vorbitorului i se pare greu de conceput.
„Dar fără munca Forumului, multe lucruri și mai rele s-ar fi putut întâmpla, de aceea trebuie să fim mult mai uniți, pentru că dezbinarea noastră e folosită" - și ca atare a sugerat invitaților și instituțiilor reprezentate de aceștia să facă în așa fel, încât conducerea forumului să nu rămână singură.„Până nu vom reuși să transformăm cauza noastră de aici în problemă de interes național vom fi neputincioși"
„Noi nu mai reprezentăm un număr cu sens politic, noi reprezentăm un principiu, o nevoie a statului român de a-și marca prezența în aceste județe".
„Suntem tot mai puțini, tot mai neputincioși, pentru că în Harghita și Covasna am pierdut puterea de a mai controla sau de a mai influența decizia la nivel de consilii județene, căci prezența noastră acolo este nesemnificativă ca număr și ca pondere, că ideile noastre, nevoile noastre, chiar dacă sunt ascultate, nu sunt luate în serios - a spus primarul de la Întorsura Buzăului, Leca Băncilă. Rostul Forumului este de a aduce în sufletele acestor români puțină speranță. Pentru că am sentimentul că din altă parte nu ne vine, forumul trebuie să ia în serios ideea de a-i aduce pe români, în primul rând pe cei care au o anumită responsabilitate și pe cei care au capacitatea de a înțelege la un nivel superior această nevoie de care vă spuneam. Fără cei din Forum, singuri și de multe ori atacați - uneori chiar de unii dintre noi - nu vom conștientiza că puterea numai de la noi ne-o putem extrage. Pentru că, domnilor parlamentari, până ce nu vom reuși să transformăm cauza noastră de aici în problemă de interes național, vom fi neputincioși. Noi trebuie să aducem la cunoștința sau să-i facem pe guvernanții noștri să înțeleagă că noi nu mai reprezentăm un număr cu sens politic, noi reprezentăm un principiu, o nevoie a statului român de a-și marca prezența în aceste județe. Uite ce nu vor înțelege domnii de la Guvern, că și noi lucrăm pentru ei, că și noi avem nevoie de sprijin.
În altă ordine de idei, aș vrea ca, la următoarea ședință a Forumului, să discutăm pe chestiuni mai concrete, instituțiile noastre analizate bucată cu bucată, că se numește biserică, că se numește școală, că se numește instituție culturală, Forumul ar trebui să spună data viitoare: ăsta este stadiul la care se află instituția.
Marea problemă o găsim la comunitățile mici, unde sunt 5, 10, 20 de români, aceste comunități trebuie să devină scopul acțiunilor noastre, acolo e nevoie de mai mult decât vorbe frumoase; chiar dacă ei nu vor veni aici, noi cu necesitate trebuie să ajungem la ei. Guvernanții noștri trebuie să înțeleagă că și o școală care mai are 20 de copii trebuie să rămână acolo, că dacă biserica moare, dacă școala moare, comunitatea moare acolo. Și astăzi aici, mâine dincolo, ne vom trezi peste 30 de ani că Ținutul secuiesc s-a făcut și fără recunoașterea noastră, și fără noi, și împotriva noastră.
Am fost, dacă vreți, pentru nevoia UDMR de a fi la guvernare, elementul de schimb. Cei care au decontat această participare suntem noi, instituțiile noastre, școala noastră".
Partidele sunt cele care-i dezbină pe români. De aceea nu avem un parlamentar în Harghita
„Pentru românii din Transilvania, soarele apune la București"
În încheierea discuțiilor, președintele Forumului, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, a amintit unele acțiuni concrete prin care a intervenit personal, sau prin intermediul FCRCHM, în sprijinul românilor din Odorheiu-Secuiesc, dar și din cele trei județe, răspunzând astfel și unor critici formulate în cadrul dezbaterilor. Astfel, acesta a punctat că a sprijinit, gratuit, din 1997 și până în 2003, Casa de copii „Sfântul Iosif" și Congregația „Inimii Neprihănite" din Odorheiu-Secuiesc, într-un proces „și Congregația există acolo astăzi, fără a face abuz de modestie, datorită mie. Șapte ani și m-am dus gratis, la fel cum mă duc și în procesele de proprietate ale statului român".
De asemenea, a spus președintele forumului, la singurul liceu românesc din Odorheiu-Secuiesc, „Marin Preda", a înființat, cât a fost șef de catedră la Universitatea din Târgu-Mureș, o secție de administrație publică, care a funcționat șase ani.
Vorbind despre faptul că românii din județul Harghita nu au parlamentar, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop a evidențiat faptul că forumul a organizat mai multe întâlniri cu partidele românești, tocmai pentru a-i convinge să se unească pentru a avea reprezentare în Parlament, însă degeaba. „Nu avem parlamentar în Harghita. De ce? Datorită românilor. Din două motive: a fost o încrâncenare între partidele românești și lumea nu s-a prezentat la vot", a spus președintele Forumului.
O altă problemă adusă în discuție s-a referit la faptul că două articole propuse de UDMR urmau să modifice Legea referendumului și Legea 215 a administrației publice locale, în sensul că referendumul local nu mai este atacabil de către nimeni. Propunerea a trecut tacit de Senat, însă a fost blocată în cele din urmă. Totodată, acesta a explicat că singurele mecanisme de care dispune Forumul sunt acelea de a pretinde, de a cere.
Trecând în alt registru, președintele Forumului a criticat dur atitudinea de obediență a partidelor românești în relația lor cu UDMR. „Am spus la un moment dat că pentru românii din
Transilvania soarele apune la București. Este foarte clar, se fac combinații de trădare, combinații împotriva românilor și viitorului țării, pentru anumite aranjamente de moment. Îmi pare foarte rău că trebuie să o spun, dar noi, românii, suntem vinovați, prin autoritățile noastre, de modul cum am gestionat problema relațiilor cu minoritatea maghiară. (…) Ne-am lăsat, după 1990, pe mâna unor persoane, de bună-credință, cum a fost Corneliu Vadim Tudor și alții, iar lucrurile s-au degradat. Partidele noastre stau în genunchi în fața UDMR să vină la guvernare. E o concurență între partidele românești cine să fie mai obedient în fața UDMR. Această obediență trebuie să dispară", a mai spus prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop.
Slăbiciuni ale societății civile românești
În cadrul dezbaterilor, numeroși vorbitori au semnalat slăbiciunile societății civile românești, care, concentrate, ar suna așa: lipsa de viziune și consecvență în activitatea comunităților locale românești și a liderilor acestora care nu au dat acțiunilor publice românești coerență și eficiență în relația cu factorii de decizie locală și guvernamentală, slaba organizare comunitară în zona neguvernamentală și combativitate scăzută în promovarea intereselor comunitare prin proiecte culturale de dezvoltare locală, colaborarea deficitară dintre persoane și instituții la nivel comunitar, participarea insuficientă a tineretului la activitatea de apărare și promovare a intereselor comunitare și culturale etc. În județul Mureș sunt foarte multe ONG-uri românești, dar care nu reușesc să-și canalizeze acțiunile, acționează dezorganizat, existând numeroase suprapuneri de programe și, în final, un capital cultural românesc nevalorificat.
Un moment inedit…
Un moment inedit al întrunirii l-a constituit vizita unui reprezentant al Partidului Civic Maghiar, care a înmânat președintelui FCRCHM un extras al Declarației de la Alba Iulia din 1918, actul istoric despre care Ioan Lăcătușu spunea în timpul dezbaterilor că „spiritul extrem de generos al Rezoluției de la Alba Iulia este actualmente integral respectat".
La întâlnirea de la Odorheiu-Secuiesc au mai participat reprezentanții organizațiilor membre și simpatizante ale Forumului, primari din cele trei județe, parlamentari, preoți, lideri județeni ai unor partide etc. În cadrul discuțiilor au fost prezentate o serie de materiale realizate de Consiliul Director al FCRCHM privind situația comunităților românești din cele trei județe. O parte dintre ele le vom publica în numerele viitoare ori le vom pune pe site-ul www.informatiahr.ro. De asemenea, în următorul număr vom publica integral Rezoluția adoptată sâmbătă la Odorhei.
(sfârșit)
