PÂNĂ ȘI MĂSLINELE PE CARE LE CONSUMĂ ROMÂNII SUNT ÎNNEGRITE ARTIFICIAL...

Distribuie pe:

În cadrul campaniei naționale „Să învățăm să înțelegem eticheta", prin care dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor, Asociația Pro Consumatori (APC) a realizat, recent, un studiu privind calitatea măslinelor comercializate în România.

Aditivi riscanți pentru sănătate

În cadrul studiului, au fost analizate 20 de sortimente de măsline comercializate în sistem vrac sau ambalate în recipiente din sticlă sau tablă.

Astfel, s-au identificat 9 tipuri de aditivi alimentari, și anume acid citric (60%), acid lactic (65%), acid ascorbic (45%), gluconat feros (35%), alginat de sodiu (20%), glutamat de sodiu (15%) și lactat feros, sorbat de potasiu și benzoat de sodiu (câte 5%).

Potrivit APC, aditivii amintiți pot irita pielea, ochii și mucoasele, sunt genotoxici și mutageni pentru celulele sângelui uman, provoacă reacții alergice (mâncărimi, inflamarea limbii și a mucoaselor), respirație greoaie, secreții nazale, subțierea smalțului dentar și apariția cariilor, iritații ale mucoaselor sistemului digestiv, producând diverse afecțiuni digestive.

Mai mult, gluconatul feros este un stabilizator artificial de culoare, care în combinație cu oxigenul declanșează reacția de oxidare în urma căreia măslinele verzi sau „blonde" devin negre.

Gluconatul feros provoacă eroziuni la nivelul mucoasei esofagului și al stomacului, care duc în timp la cancer gastric.

Copiii și persoanele în vârstă, în pericol

Monoglutamatul de sodiu, un potențiator de gust și aromă, provoacă reacții alergice, dureri de cap și de gât, amețeală, greață, diaree și blochează asimilarea vitaminei B6 și a calciului. Deficitul de vitamina B6 generează slăbiciune musculară, anemie, insomnie, căderea părului, oboseală cronică și tulburări neurologice.

Deficitul de calciu provoacă o serie de manifestări, cum ar fi cârcei, pierderi de memorie, fracturi, irascibilitate, astenie, tulburări intestinale și lipsa poftei de mâncare.

Produsele care conțin acest aditiv nu trebuie consumate de către femeile însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

Măslinele conservate în oțet, cancerigene

Excesul de oțet din dieta noastră este asociat cu creșterea nivelului acidității, stând la originea declanșării unor infecții gastrointestinale cu bacteria Helicobacter Pylori, această infecție constituind cauza principală a apariției cancerului gastric, acesta fiind un motiv mai mult decât suficient pentru a fi evitat consumul măslinelor conservate în oțet.

Este contraindicat consumul măslinelor murate în oțet mai ales tuturor copiilor sensibilizați de afecțiunile alergologice (dermatită atopică, alergii intoleranțe alimentare), întrucât acestea conțin cantități foarte ridicate de histamină, un neurotransmițător activat în reacțiile de natură alergică.

Măslinele negre comercializate pe piața noastră sunt intens procesate și conțin exces de sare și oțet. De reținut este și faptul că, în cazul unui consum zilnic de 15 - 20 de măsline procesate, depășim cantitatea de sare admisă într-o zi!

Măsline „îmbunătățite" cu usturoi

În măslinele recoltate în diferite etape de coacere a fructelor analizate de APC, s-au găsit apă, sare de mare, sare, ardei murat, usturoi, ardei roșu, migdale, anșoa, coriandru, ulei de floarea soarelui, boia iute, boia dulce, cimbru, piper măcinat, plante aromatice și oțet, iar cantitatea netă de măsline ambalate reprezintă doar 40 - 60 la sută din total.

„În situația în care, atât fructele, cât și uleiul de măsline se bucură de o tot mai mare atenție din partea consumatorilor, atragem atenția că, în efortul de a crește producția, producătorii găsesc tot felul de metode de preparare.

Din păcate, sunt perfecționate și tehnicile de falsificare. De exemplu, este o mare diferență între uleiul extravirgin (obținut prin presarea naturală a grămezii de măsline bine coapte și din soiuri valoroase) și uleiurile realizate în etapele următoare prin extracție cu solvenți (adică, din sâmburi și pastă rămasă de la extragerea celorlalte sorturi), cele mai prezente pe piața românească", atrage atenția APC.

 

Lasă un comentariu