Economia României crește și cu valuta trimisă acasă de milioanele românilor care lucrează în străinătate!

Distribuie pe:

Faptul că economia românească crește datorită consumului și nu sporirii sumelor alocate pentru investiții este o realitate demonstrată de mii de obiective, mai mari sau mai mici, începute cu mulți ani în urmă și nefinalizate din așa-zisa lipsă a banilor de la buget, bani care dispar prin licitațiile aranjate, câștigate de firme de apartament, ce nu au nimic comun cu realizarea de autostrăzi, spitale, școli, rețele de apă și canalizare etc. Problemele sunt aceleași și în privința industriei prelucrătoare, care a cam dispărut, lăsând loc exportului de materii prime, la prețuri simbolice, în loc să se producă mărfuri finite prin care se mărește de câteva ori valoarea produselor realizate, vândute pe piețele externe sau internă.

Aceasta este explicația (în parte) a faptului că „economia românească crește cu bani din străinătate", mai pe înțeles cu banii trimiși de circa patru milioane de români (care au plecat și muncesc în alte țări mai dezvoltate) celor din familie, rămași acasă, sume ce le cheltuiesc pentru a supraviețui în cea mai săracă țară (bogată) din Uniunea Europeană. Din păcate, remiterile de valută trimise celor de acasă au scăzut, cel mai mult între anii 2010-2014 (ca efect al crizei economice). Dacă în anii 2008 cei ce muncesc afară au trimis acasă 6,31 miliarde de euro, în 2016 suma a scăzut la 3,15 miliarde de euro (sursa BNR), sume care în realitate sunt mai mari, fiindcă BNR ia în calcul doar sumele aduse prin intermediul instituțiilor financiare. Același curs au avut și investițiile străine directe în țara noastră. Dacă în 2008 acestea au atins cota de 9,21 miliarde de euro, în 2016 au fost de numai 4,1 miliarde de euro, conform datelor emise de BNR, Transfer GO. Din cifrele consemnate rezultă că cei plecați să muncească în străinătate trimit acasă mai puțini bani. Este cunoscut faptul că banii ajunși în țară de la cei ce muncesc afară ajung direct în consum și chiar dacă alimentează în bună parte importurile de bunuri, ei acoperă deficitul de cont curent deoarece provin din alte țări. Se poate spune că remiterile au fost mai stabile decât investițiile, iar diferența mică în favoarea investițiilor străine directe apare doar din 2015, după șase ani în care remiterile au fost mai mari.

Din datele Institutului Național de Statistică rezultă că numărul oficial al românilor care lucrează în străinătate este de 2,4 milioane, însă din cifrele ONU aferente anului 2015 rezultă că 3,4 milioane de români lucrează în alte țări. Neoficial se apreciază că numărul românilor care muncesc în străinătate ar fi de circa 4 milioane. Însă, dacă avem în vedere cifra dată de ONU (3,4 milioane de persoane) România se află între primele 20 de țări din lume după mărimea diasporei și pe locul patru în Europa.

Deși numărul celor care au ales să plece să lucreze afară a continuat să crească, remiterile către cei de acasă au scăzut. De ce? Și pentru că mulți dintre cei plecați au decis să rămână în statele în care lucrează, și-au adus și familiile acolo și astfel banii pentru rudele rămase în țară s-au împuținat sau nu mai vin deloc. Adevărul e că nesiguranța în creșterea economică (mai ales a măsurilor politice luate fără sens, pentru interese personale) face ca România să aibă un parcurs care nu ne dă speranță de mai bine, în primul rând în privința siguranței locurilor de muncă plătite, cât de cât, onorabil, mai ales pentru tineri.

În concluzie, dacă lucrurile nu se îndreaptă, dacă întreaga administrație centrală și locală vor fi ținute sub papuc de partidele politice care au câștigat alegerile, dacă Parlamentul și Guvernul nu vor face legi clare, fără a favoriza persoane sau grupuri de interese, legi care să asigure creșterea economică prin realizarea de investiții directe, amânate din cauza contestațiilor, a măsurilor birocratice, a neatragerii de fonduri europene nerambursabile, România, românii vor rămâne în coada țărilor din UE în privința nivelului de trai, la limita sărăciei de care nu vor scăpa în curând.

 

Lasă un comentariu