Crucea, poetul și... fizicianul!

Distribuie pe:

Crucea este simbolul credinței creștine și al pătimirii celor care au fost pironiți pe ea pentru crezul puternic al mântuirii prin suferință. Crucea mai este și un simbol al bărbăției - vezi expresia populară „este ca o cruce de voinic". Ce alt simbol s-ar fi potrivit mai bine pentru evocarea respectului și recunoștinței noastre față de eroii și martirii care și-au jertfit viața, cu credință și curaj pentru apărarea pământului străbun al patriei și pentru neatârnarea neamului românesc? Așa cum se spune în popor, ei și-au dus crucea până la capăt, cu credință și jertfă.

„Pro Memoria" 1940-1945, revista românilor persecutați, refugiați și expulzați sau deportați pe motive etnice

***

Marele fizician Albert Einstein în nenumărate rânduri își exprima credința într-un supranatural, numit Dumnezeu. El avea câteva citate rămase istorice:

„Sunt un necredincios profund religios";

„Dumnezeu nu joacă zaruri cu Universul";

„Religia fără știință este șchioapă";

„Știința fără religie este oarbă".

Văzând armonia cosmosului pe care nu o pot înțelege cu mintea mea umană, limitată, pot spune că există un Dumnezeu creator; sunt unii oameni care afirmă că nu există Dumnezeu. Ceea ce mă înfurie cel mai mult este faptul că mă citează pentru a susține o astfel de convingere.

Albert Einstein (1879-1955), fizician teoretician, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrant în SUA din 1933, naturalizat american din 1940

***

Poetul Adrian Păunescu înainte de a muri a precizat că după plecarea sa oamenii vor înțelege pe de-a-ntregul cine a fost cu adevărat. în cadrul marii manifestari a Cenaclului „Flacăra" a promovat talentele tinere ale României. Acolo, în aceste adevărate sărbatori naționale, totul parea magic, pur și etern, iar conducătorul avea o fire vulcanică. Ultima lui poezie transmisă unui amic din diaspora îl caracterizeaza întocmai - ea fiind un testament literar al poetului. „Eu recunosc că am facut greșeala / De a slăvi prea mult conducatorul / Facându-i ode

și-ndemnând chiar sala / (sa cânte) Partidul, Ceaușescu și Poporul. Dar nu uitați ca tot eu sunt cel care / L-am criticat și-am insuflat dorința / De libertate, bunastare și schimbare / Subtil, necenzurându-mi conștiința. / Am făcut și mult bine-n stânga-n dreapta / Atât cât s-a putut, fără să-mi pese / Periclitându-mi starea, familia și casa / Dar toate s-au uitat și-s fapte șterse / De-aceea spun ca ultima dorința / Sa mă iertați de v-am greșit vreodată / Si-mi fac adânc proces de conștiință / Căci nu e om pe lume fără pată Aș vrea ca să rămân în mintea voastră / Doar un poet ce și-a iubit mult țara / Ce a descoperit și șlefuit talente / Ce-au scormonit prin inimi cu chitara / Trecutul

mi-l asum și nu mi-e teamă / Nici nu mi-a fost, nu-mi este, n-o să-mi fie / Nu m-am dezis de clasa proletară / Și am simțit că am o datorie.

De-a stârni în mintea tuturora / și mai ales în suflete de tineri / Ca nu suntem o țară oarecare / Și-avem destin mareț și vom fi liberi. Când noi cântam în sălile arhipline / Și recitam pe voci de milioane / Visăm la Marea noastră Românie Și vă-ndemnăm: Treceți batalioane! Un dor aș mai fi avut, dar ce păcat / Că n-am putut opri din cale vremea / Să văd autostrada prin Carpați / Din Chișinău - Arad cu via Țebea / îmi este jenă, silă... chiar mă bucur / Că am plecat de-acolo, dar mă doare / Când văd valori, talente, caractere / Ce-și fac familiile peste hotare / Ce să vă spun, românii mei de bine / Ce-aveți sfială, bun-simț și onoare / Poporul nostru-i cel mai bun din lume (Să țineți minte) Nu lăsați țara călcată în picioare. Nu plecați capul, ține-ți pieptu-n față / Cu fruntea sus, să n-o coboare nimeni / Să vă cladiți cu toții altă viață. Să iei aminte țara mea de suflet / Ia atitudine și dă răul afară. Unde s-a dus Grânarul Europei / Banala țară industrial-agrară? Să iei aminte țara mea de glorii / Cu patima îți spun din neființă / Clădește-ți viitorul pe trei sfinte: Pe MUNCĂ, EDUCAȚIE ȘI CREDINȚĂ."

P.S. „IA AMINTE LA TINE ÎNSUȚI ȘI LA ÎNVĂȚĂTURĂ; STĂRUIE ÎN ACESTEA, CĂCI, FĂCÂND ACEASTA, ȘI PE TINE TE VEI MÂNTUI ȘI PE CEI CARE TE ASCULTĂ" (I Timotei 4, 16).

„REFLECȚII SUFLETEȘTI" vol. II

Lasă un comentariu