Rujeola (pojar, zapor) (I)

În prezent, bolile infecțioase sunt considerate cele mai ucigașe pentru omenire, infirmând astfel supozițiile conform cărora aria lor de extindere se va limita progresiv. Creșterea dramatică a rezistenței acestui virus față de antibiotice, deficitul măsurilor de sănătate publică, turismul internațional, adaptarea și modificarea microbilor sunt factori care mențin bolile infecțioase la un nivel înalt.

Rujeola este o boală foarte contagioasă, specific umană, produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin complicații severe și imunitate durabilă după boală. Se caracterizează prin: febră și o erupție cutanată caracteristică.

Epidemiologic - este răspândită pe tot globul. Sursa de infecție este exclusiv umană; nu există purtători sănătoși. Bolnavii transmit virusul prin picăturile de salivă Pflugge. Calea de transmitere a bolii: aerogenă. Receptivitatea este generală, cu excepția nou-născuților, care dobândesc anticorpi materni transplacentari și prin lapte.

Tabloul clinic - între 0 și 11 zile este perioada în care se manifestă simptomatic prin: febră, alterarea importantă a stării generale, astenie, adinamie, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap, uneori vomă și diaree. La examenul obiectiv, fața arată ca un „facies de plâns", iar la examinarea cavității bucale, se constată leziuni caracteristice. Ulterior, la nivelul pielii, apare erupția caracteristică - pete, uneori roșii, bine reliefate, extrem de catifelate, ușoară mâncărime a acestor erupții. Prima dată, erupția apare la cap - față, gât, trunchi și membrele inferioare. După 7 zile de evoluție, culoarea erupției este cafenie (culoarea cafelei cu lapte), iar după alte 7 zile (convalescență) apar pigmentații. Starea generală și pofta de mâncare își revin în aproximativ 10 zile.

Persoanele vaccinate incomplet (care nu au fost vaccinate) pot face boala tipică după un interval de cca 18 - 30 de ani. Pacienții imunodeprimați pot face forme clinice foarte severe, cu complicații amenințătoare cu moartea. Prin imunodepresie devine posibilă contractarea bolii chiar și de cei corect vaccinați. Persoanele care au primit gamaglobulină după un interval mai mare de 72 de ore de la contactul infectant face o formă clinică atenuată și mult întârziată.

Complicațiile sunt frecvente (între 20 - 50%) în funcție de condițiile socio-economice și de sănătatea populației. Peste 90% din decese sunt datorate complicațiilor. Ele pot fi date de virusul rujeolei sau prin suprainfectare bacteriană și de anergia umană indusă de virus (prăbușirea imunității).

I. Complicații imediate : 1) - respiratorii: laringita acută obstructivă, bronșiolita capilară, pneumonia interstițială, bronșite purulente suprainfectate, redeșteptarea unor leziuni tuberculoase stabilizate; 2) - în sfera ORL: otite, mastoidite care, nerezolvate în moment oportun, se pot complica cu abces cerebral, rujeola fiind o boală anergizantă, care prăbușește capacitatea imunitară a bolnavului și facilitează suprainfecțiile bacteriene; 3) – complicații nervoase – encefalita, meningoencefalita, caracterizată prin febră înaltă (40 – 41 grade Celsius), vărsături „în jet”, comă și, uneori, deces; de asemenea, amintesc polinevrita. Evoluția acestor complicații redutabile este dependentă de promptitudinea și calitatea tratamentului (imunosupresoare, corticosteroizi, precoce administrate).

II. Complicații la distanță posibile - în sfera cardiacă: miocardita acută, în care diagnosticul pozitiv se pune prin efectuarea EKG (electrocardiogramă). În timpul sarcinii, rujeola poate determina manifestări nefaste asupra fătului, cu moartea acestuia, malformații fetale, în sensul afectării creierului, precum și asupra inimii. În ultimă instanță, poate produce avort spontan. Tot în cadrul complicațiilor la distanță, este important să amintesc o afecțiune gravă, care survine după 10 ani, și anume: Panencefalita sclerozantă subacută (P.E.S.S.), cu deteriorarea sistemului nervos central și periferic, cu expresia clinică manifestată prin: paralizii grave, tulburări neuropsihice și un avansat grad de handicap, care modifică profund calitatea vieții individului, cu repercusiuni și asupra aparținătorilor.

Diagnosticul diferențial se face cu: 1) erupții alergice (urticarie alimentară, erupții medicamentoase), de obicei însoțite de mâncărimea pielii; 2) alte boli eruptive virale (rubeola); 3) erupții hemoragice diverse etc.

N. red. Potrivit datelor oficiale comunicate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, de la debutul epidemiei de rujeolă (septembrie 2016) până în prezent numărul total al îmbolnăvirilor a ajuns la 6.124, fiind înregistrate 26 de decese. Aproape 400 de cazuri noi au fost înregistrate numai în ultima săptămână.

 

Lasă un comentariu