„M-am uitat la tine când te-ai trezit de dimineață...
Așteptam să-mi spui două trei cuvinte, mulțumindu-mi pentru cele ce ți s-au întâmplat, cerându-mi părerea pentru cele ce urma să le faci astăzi. Speram să găsești câteva clipe ca să-mi spui: Bună dimineața!
Am observat că erai mult prea preocupat ca să-ți cauți haine potrivite pentru a merge la serviciu.
Pentru a vedea că-ți sunt alături, am surprins pentru tine cerul cu culori și cânt de păsărele. Păcat că nu ai observat nici atunci prezența Mea.
Te-am privit plecând grăbit spre serviciu și iar am așteptat. Presupun că, fiind atât de ocupat, nu ai avut timp nici atunci să-mi spui două vorbe.
Seara, când te întorceai de la muncă, ți-am văzut oboseala și ți-am trimis o ploaie măruntă care să-ți alunge stresul acumulat.
Am crezut că făcându-ți această plăcere îți vei aduce aminte de Mine. În schimb, supărat, M-ai înjurat.
Doream atât de mult să-mi vorbești. Oricum ziua încă nu se sfârșise.
Ai pornit televizorul și, în timp ce urmăreai programul preferat, Eu am așteptat.
Ai cinat apoi cu ai tăi și tot nu ți-ai adus aminte de Mine.
Văzându-te atât de obosit, am înțeles tăcerea ta și am stins splendoarea cerului ca să te poți odihni, dar nu te-am lăsat în beznă... Am lăsat veghetori pentru tine o mulțime de stele. Era așa de frumos, păcat că n-ai observat...
Dar nu contează! Poate chiar nu ți-ai dat seama că Eu sunt aici pentru tine.
Am mai multă răbdare decât poți să-ți imaginezi tu vreodată...
Vreau să ți-o arăt, pentru ca și tu, la rândul tău, să o arăți celor din jurul tău.
Te iubesc atât de mult încât te voi răbda!
Acum ești pe punctul de a te trezi din nou.
Nu-Mi rămâne decât să te iubesc și să sper că măcar azi îmi vei acorda puțin timp din timpul dăruit ție.
Îți doresc o zi bună și minunată ca sufletul tău frumos!
Al tău Tată, Dumnezeu."
