Tratament
Nu există încă nici un tratament etiologic (cauzal), singurele măsuri la îndemână sunt: antitusive, vitaminoterapia, susținere calorică și hidroelectrolitică. Spitalizarea este indicată doar în cazurile grave, cu complicații. În rest, se recomandă izolarea la domiciliu, cu repaus la pat, pe toată perioada evoluției bolii.
Este utilă aerisirea frecventă a camerelor. Cazurile severe beneficiază de gamaglobulină standard, corticoterapie, susținerea cardiocirculatorie.
Profilaxia
Nou-născuții sunt rezistenți până la vârsta de 4 luni (cei alimentați artificial). Până la vârsta de un an, vor fi vaccinați toți copiii cu vaccinul antirujeolic! Vaccinul se administrează intramuscular, o singură dată, și un rapel (repetare) la 5 ani. Atenție! Imunitatea indusă prin vaccinare a permis totuși apariția unor cazuri de boală, sugerând că ar fi mai slabă decât rezistența dobândită după boala naturală, în care se dezvoltă și o imunitate de tip celular.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat recent un program mondial de eradicare a rujeolei, prin vaccinarea și revaccinarea întregii populații.
Rolul medicului de familie
- să informeze corect riscurile nevaccinării;
- educația sanitară corectă și susținută a părinților/aparținătorilor;
- cadrele medicale este necesar să intre în comunitate, să efectueze vizite active la domiciliu (o bună parte dintre părinți colaborează cu cabinetul medical, se informează, sunt cooperanți);
- o serie de posturi TV și alte mijloace de informare în masă dezinformează și chiar își manifestă opinia categorică împotriva vaccinării, deci medicul trebuie dă decidă, nu părintele; opinia mea este, și pledez pentru o mai mare implicare a presei, pentru mai multă propagandă în sprijinul efectuării vaccinării.
