Mult discutat, dezbătut public, proiectul legii salarizării unitare, aflat în dezbatere în plenul Camerei Deputaților, încă din fașă a stârnit controverse și luări de poziții din partea tuturor categoriilor socio-profesionale. Dl Iulian Badea, jurist, are un punct de vedere avizat, ținând cont de experiența profesională, dar și de calitatea de președinte al Asociației Secretarilor Unităților Administrativ Teritoriale din județul Mureș.
- Dle secretar, în calitatea de președinte al A.S.U.A.T. Mureș și de specialist cu o bogată experiență în administrația publică mureșeană, care este poziția Dvs. față de proiectul legii salarizării unitare, aflat acum în dezbatere în plenul Camerei Deputaților?
- Mă bucur că îmi puneți această întrebare, mai ales că, în urmă cu câteva săptămâni, a avut loc adunarea generală a asociației și am acordul acesteia în privința exprimării unui punct de vedere față de această problemă.
De la început, atunci când am intrat în posesia variantei de proiect adoptat de Senat, m-am întrebat, retoric bineînțeles, cât este știință în acest act normativ (proiect), cât este politică, cât este manipulare și cât este politică publică pe orizontală și verticală aflată într-o procedură legală de implementare. Mai mult, știind cât interes suscită acest act normativ în rândul tuturor familiilor ocupaționale existente, care numără peste un milion două sute de mii de bugetari, m-am întrebat dacă acest proiect de lege rezolvă în cvasitotalitatea lui problema salarizării unice (nu unitare cum greșit este intitulată) a bugetarilor din România.
- Ce vreți să spuneți, la ce vă referiți în special?
- Este de la sine înțeles că legea salarizării unice nu este o chestiune simplă. După opinia mea, ar trebui să constituie o adevărată reformă instituțională și nu numai, care presupune o cunoaștere aprofundată a principiilor care stau la baza dreptului muncii în general, a principiilor care guvernează relațiile de serviciu, o cunoaștere profesionistă a fișei postului fiecărei familii ocupaționale, a genului proxim și a diferenței specifice. Mai mult, o cunoaștere comparativă a subiectului în context european, precum și o științifică predictibilitate a evoluției funcției publice într-un orizont clar de așteptare în interiorul unei Europe unite.
- Considerați că ar fi favorizări?
- Din păcate, constat, cel puțin relativ la administrația publică locală, că nu este altceva decât faptul că sub lozinca descentralizării se promovează puterea discreționară a factorului politic într-o chestiune sensibilă, în care subiectivismul va triumfa. Analizând pe rând conținutul întrebărilor formulate la început, vizavi de acest proiect de act normativ, am ajuns la concluzia că acesta are în conținut foarte puțină știință, mult politicianism pigmentat cu un soi de manipulare micelară și o abordare nereușită a promovării unei politici publice pe orizontală și pe verticală, dacă ne raportăm și la dispozițiile HG nr.775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de eliberare, monitorizare si evaluare a politicilor publice la nivel central.
- Totuși, dvs. ce așteptări aveți de la acest proiect de lege?
-Aveam și am și în continuare așteptări mari. După 40 de ani de activitate neîntreruptă pe care o am într-o funcție de conducere, cea de secretar u.a.t., credeam că, în sfârșit, importanța socială a oricărei activități din nomenclatorul funcțiilor familiilor ocupaționale din România va fi rezolvată. Această aserțiune are la bază și faptul că dna ministru al muncii avea ca și domeniu de definiție a activității sale profesionale administrația publică locală și de aici, printr-un silogism, aveam formată concluzia că exista o anumită comprehesiune față de problematica din acest domeniu de activitate prin care, în calitatea sa de fost primar, am prezumat că o are.
Din contră, de mai multe ori în discursul public am reținut o anumită supărare față de acest domeniu cardinal de activitate, drept consecință, salarizarea din acest sector, lăsând-o la discreția factorului politic. Această abordare, din punctul meu de vedere, nu are nicio legătură cu știința dreptului muncii în general, a dreptului comparat în materia raporturilor de muncă și nu poate fi nicicum acoperită de lozinca care ni se flutură în spațiul public de zeci de ani, cea a descentralizării serviciilor publice. Lăsarea salarizării bugetarilor din administrația publică locală în responsabilitatea celor două autorități publice locale, consiliul local și primar, nu înseamnă descentralizare, ci înseamnă mai degrabă un experiment nefericit de politizare totală a funcției publice și o abordare total neștiințifică, nelegală și inechitabilă a salarizării unice.
- Care credeți că vor fi consecințele?
- Cred că față de varianta adoptată de către Senat, Camera Deputaților se va apleca cu mult mai multă responsabilitate și profesionalism, fiind și cameră decizională, la conținutul acestui proiect de lege. Cred, de asemenea, că dacă salariile funcționarilor publici și ale tuturor bugetarilor din administrația publică locală nu vor fi stabilite prin lege, acest domeniu de activitate se va transforma într-un factor vulnerabil de activitate în care vor exista nemulțumiri permanente și acțiuni frecvente și interminabile în instanța de contencios administrativ. De asemenea și cultura instituțională existentă va avea mult de suferit, astfel încât aparatul de specialitate se va transforma într-un colectiv de funcționari având atitudini diferite și negative față de cele două autorități publice locale. De aceea, cred că misiunea factorului politic nu este aceea de învrăjbire a bugetarilor, ci aceea de a promova în relațiile publice și instituționale legalitatea, echitatea, etica, nediscriminarea, precum și profesionalismul în administrație. Nu pot fi de acord niciodată cu concepția promovată în spațiul public de unii inițiatori ai acestei legi, potrivit căreia ar fi inechitabil ca un consilier din Cucuieții din Deal (dau un exemplu - nu știu dacă există o asemenea unitate administrativ-teritorială), să aibă salariul la nivelul unui consilier din București. De ce?
- Ce vreți să subliniați, impactul public?
- Vreau să subliniez că acel consilier de la țară se află în front-office-ul administrației publice locale, fiind polivalent funcțional, iar cel din București stă ascuns undeva într-un birou, unde nu-l perturbă nimeni, eventual șeful. Acel funcționar din Cucuieții din Deal, spre deosebire de cel din București, se ocupă de stare civilă, registrul agricol, urbanism, asistență socială etc., toate acestea cu cetățeanul Gogu lângă el, în schimb cel din București face parte dintr-o direcție de urbanism de exemplu și se ocupă de verificarea și completarea certificatelor de urbanism etc. Și atunci, care este rațiunea acestei idei discreționale? Voi spune și voi repeta de câte ori am ocazia și cred că cineva trebuie să audă: până când în administrația publică din România, indiferent la ce nivel ne situăm, nu sunt promovați profesioniștii, vom discuta zeci de ani de acum încolo numai de proiecte și dorințe fără ca acestea să fie implementate în localitățile noastre. Dacă vom continua cu această paradigmă,chiar și în domeniul salarizării unice, aceeași scenă dramatică, pe care am văzut-o la televizor cu comisarul șef stând în genunchi în fața chestorilor, se va prolifera și metamorfoza și vom vedea mulți funcționari publici stând în genunchi în fața consilierilor și a primarilor.
- Ce observații ați mai avea?
- Bineînțeles că întotdeauna am fost înzestrat cu spiritul solidarității profesionale. În acest context, aș vrea să spun un lucru potrivit căruia, conform legii în vigoare, unitatea administrativ- teritorială, ca persoană juridică de drept public, are trei angajați: primarul și viceprimarul pe perioadă determinată și secretarul pe perioadă nedeterminată. Cu alte cuvinte, secretarul nu face parte, conform legii, din aparatul de specialitate al primarului. Mă întreb, de ce secretarului îi va fi stabilit salariul de către consiliul local și primar și nu prin lege, întrucât el este angajatul unității administrativ-teritoriale?
