Guvernul României: era pe când nu s-a zărit, azi îl vedem și nu e!

Distribuie pe:

La ora la care scriem aceste rânduri, dl Sorin Grindeanu se plimbă singur prin odăile goale ale Palatului Victoria. România nu mai are guvern, dar guvernul, deși nu mai există, mai are încă, prim-ministru. Nimeni nu înțelege nimic din harababura iscată tam-nisam, peste noapte (și, aparent, fără vreun motiv care să țină de mersul bunei guvernări), singura certitudine fiind că Puterea s-a „automătrășit", dându-și jos propriul premier și propriul guvern.

Rând pe rând, ba „în direct", ba pe Facebook, miniștrii și-au dat demisia, fără să crâcnească, urmând, cuminți (ca oile dlui Daea), „indicațiile prețioase" trasate de „el lider maximo", deși unii (nu toți, ce-i drept) apucaseră să mai dreagă, cât de cât, trebile în domeniile pe care le păstoreau.

Dinspre „sfatul înțelepților" din marele partid de guvernământ, informațiile rămân contradictorii: dl Dragnea a zis că dl Grindeanu a zis că-și va da demisia și o va trimite dlui Iohannis, dacă dl Iohannis promite că va pune premier de la PSD, după care tot dl Dragnea a zis că dl Grindeanu a zis că dl Dragnea să-și dea și dânsul demisia deoarece dl Dragnea l-a propus pe dl Grindeanu prim-ministru și pe miniștrii din guvern. Or, zice dl Dragnea, „eu nu i-am pus pe miniștrii acasă la mine în bucătărie, au fost mai mulți oameni atunci când am format guvernul". Bine, și în sufrageria dlui Oprea au fost mai mulți oameni, când… dar să nu intrăm în amănunte. (Oricum, când e de luat decizii cruciale pentru țară, ce mi-e sufrageria, ce mi-e bucătăria sau chiar „șpaițul"?) Dl Dragnea a calificat condiționarea impusă de premier drept „o abordare incorectă și necinstită" și, cuprins brusc de calzi fiori de simpatie pentru dl Iohannis, s-a exprimat cum că nu crede că acesta nu va ține seama de noua propunere a coaliției și că președintele „nu intenționează să genereze sau să provoace o criză politică", lucru de care ne cam îndoim, între noi fie vorba, ba am zice că chiar o așteaptă cu nerăbdare.

Cât despre dl Tăriceanu, a executat și dânsul săritura din baie: solidar cu „coledzii" din PSD, a calculat că din 390 de măsuri pe care Executivul ar fi trebuit să le ia, 290 nu sunt implementate, și asta nemaiținând cont de zecimale. Plus că dl Grindeanu a ignorat total relațiile cu Rusia, obiectiv crucial al programului de guvernare.

Deocamdată (căci situația o ia la vale de la un minut la altul) suntem în situația în care coaliția, „unită-n cuget și-n simțiri", trebuie să propună Cotroceniului un prim-ministru, cu un prim-ministru încă în funcție: căci dl Grindeanu a declarat că nu va demisiona: unii îl acuză că vrea să se agațe de scaunul de premier, alții îl laudă pentru loialitate față de milioanele de votanți ai PSD. În orice caz, după cum s-a prezentat la ultima conferință de presă, dl Grindeanu nu mai pare nici timid, nici timorat, nici - mai ales - dispus să răspundă unor comenzi politice venite „de sus". Un „incomod" cu șanse de a deveni un politician redutabil, deloc înclinat spre servilism și cușluieli. (Așa pare deocamdată, căci, potrivit unui înțelept, dar și experienței proprii, tot ce știm sigur despre oameni e că nu știm nimic sigur despre ei.)

Agențiile de presă au dat cep la butoiul cu comentarii, din rândul cărora ne-a atras atenția opinia prof. Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, citat de Reuters: „PSD va înregistra o pierdere masivă de imagine sau din ceea ce a mai rămas din ea (…). În măsura în care Grindeanu va demisiona, el va arunca mingea în curtea președintelui Iohannis, care ar putea numi un tehnocrat…".

…Așa că dnii Tăriceanu și Dragnea n-ar trebui să se culce pe o ureche cum că rezultatul votului din decembrie a dat o configurație în Parlament care nu s-a schimbat, iar dl Iohannis va trebui să țină cont de ea. Căci, la noi în sat, ca să zicem așa, configurația politică se poate schimba, una-două, ba prin sufragerie, ba prin bucătărie, ba prin șură sau prin găbănaș, după cum o cer interesele de gașcă și după cum a demonstrat chiar istoria recentă. Or, în momentul de față, astrele par să-i surâdă cu gura până la urechi dlui Iohannis: PNL, de exemplu (până la al cărui congres au rămas puține zile), ar putea ieși din moarte clinică, s-ar putea stabiliza din punct de vedere hemodinamic și respirator și ar putea schimba radical „configurația" de pe scena politică, iar dl Iohannis și-ar putea vedea împlinită „pohta ce-a pohtit", adică „guvernul meu".

Ceea ce n-ar fi chiar o mare „catastroafă", dacă PNL ar fi alcătuit din liberali adevărați și n-ar fi, de fapt, decât un PDL reșapat și dat la întors, carele știm prea bine câte realizări mărețe a înfăptuit și câte milioane de euro au fost sifonate pe tot soiul de „proiecte" născute gata decedate.

…Adevăru-i că, acum că „neperformantul" guvern Grindeanu a fost căsăpit (chiar de cei care l-au pus în funcție), chiar ne e dor de niște parcuri prin păduri, săli de sport în școli cu buda-n fundul curții, patinoare în sate cu drumuri desfundate, terenuri de fotbal în cătune cu locuitori octogenari, alte și alte minunății ce ne-au umplut sufletele de bucurie și de sentimente patriotice locale și naționale.

 

Lasă un comentariu