Probleme feminine (I)

Distribuie pe:

Aflat la frontiera dintre discipline, disputat de endocrinologi, anatomopatologi și ginecologi, în pofida expansiunii științelor și tehnicii biomedicale, rămâne în continuare o mare necunoscută acest organ feminin denumit ovar. Este o glandă cu secreție mixtă: 1) endocrină (foliculina și progesteronul) și exocrină (secretă ovulul). La femei, ovarele sunt organe pereche, simetrice, și secretă în fiecare lună câte un ovul. În ideea că acest ovul se fecundează de către celula sexuală masculină (spermatozoidul), din cele două celule se dezvoltă sarcina. Dacă nu se produce această fecundare, se elimină în mod periodic, ciclic, prin sângele menstrual. După vârsta de 35 de ani, numărul ciclurilor ovulatorii scade progresiv. Horomonii ovarieni dau femeii caracteristicile configurației feminine.

Hemoragiile uterine postmenopauză se întâlnesc într-un număr important de cazuri, dar această hemoragie uterină, denumită metroragie, poate fi dată și de o hiperplazie de endometru, sau un cancer de endometru, adică, pe înțelesul tuturor, un cancer uterin. De aceea este necesar un diagnostic precis, prin biopsie de endometru, pentru a se efectua examen histopatologic din țesutul uterin. S-au raportat cazuri de adenocarcinom vaginal la femeile tinere, între 14 și 44 de ani, ale căror mame au primit, în timpul sarcinii, doze mari de dietilstilbestrol (hormoni feminini de sinteză). Astăzi, acest hormon feminin este utilizat sistematic și obligatoriu în tratamentul cancerului de prostată, în faza incipientă iar ulterior, când procesul canceros s-a extins, fiind extracapsular - combinat și cu alte terapii. Dacă administrarea la femei a hormonilor estrogeni este scurtă și discontinuă și dacă se asociază cu progestative, nu numai că previne acest risc, dar reduce, în general, incidența cancerului de endometru, mai mult decât la populația generală.

O problemă deosebită este influența pe care o au contraceptivele orale - care conțin hormoni feminini (estrogeni) - asupra incidenței cancerului de sân care, actualmente, în SUA, atinge una din 10 femei.

Hemoragia este un simptom funcțional frecvent întâlnit în ginecologie și se poate manifesta atât în timpul menstruației, cât și între menstruații. La fel, poate surveni atât înainte, cât și după perioada de activitate sexuală (genitală). Mă refer, în continuare, la hemoragiile uterine în fază de menopauză și postmenopauză.

1) Pentru un cancer endocervical (de col uterin), dar mai ales un cancer de endometru, diagnosticul se stabilește prin frotiuri cervico-vaginale și uterine repetate.

2) În postmenopauză, constatarea unei metroragii ne va orienta diagnosticul spre o tumoare secretată de ovar.

3) Un cancer vaginal, observat la femeile în vârstă, se diagnostichează ușor la examenul cu valvele, biopsia și examenul histopatologic confirmând diagnosticul.

4) Hemoragii uterine survenite la toate vârstele femeii - dintre toate cauzele organice pe primul loc se situează hemopatiile, în special maligne (anemia pernicioasă, trombocitopenia, leucemia), apoi unele afecțiuni vasculare (hepatopatii, nefropatii, insuficiența hepatică și insuficiența renală cronică) și unele maladii endocrine extragenitale (hipotiroidism, hipertiroidism, diabetul zaharat, ovare polichistice. Hemoragiile funcționale sunt prezente la începutul și la sfârșitul activității ovariene sau, altfel spus, la începutul prepubertății sau la menopauză.

Diagnosticul de hemoragie funcțională nu va fi luat în considerare decât după eliminarea oricărei cauze organice sau terapeutice. Patogenia acestor hemoragii funcționale este dominată de hiperestrogenie, de obicei relativă, fiind legată de o insuficiență progesteronică.

La menopauză, hemoragiile funcționale sunt în mod particular prezente în perioada imediat premergătoare instalării acesteia. Dacă menopauza s-a instalat, hemoragiile funcționale sunt rare și pot recunoaște două mecanisme: 1) carența estrogenică a castrării (deci, nefuncționarea ovarului) și 2) persistența unei activități ovariene estrogenice. Uneori, în aceste hemoragii după menopauză nu se decelează o cauză anumită, fiind o hemoragie „idiopatică" (necunoscută).

Lasă un comentariu