Pericol: Sorin Grindeanu, după ce i-a fost retrasă susținerea politică și după ce a fost exclus din PSD, refuză să își dea demisia. Imediat, piețele financiare reacționează, iar cursul euro-leu ajunge la maximul ultimilor cinci ani. Analiștii și mediul de afaceri avertizează că se compromit investițiile și absorbția fondurilor europene.
La ora la care acest material a fost scris, România nu avea în componența guvernului decât un premier care refuză să cedeze presiunilor președintelui PSD să își dea demisia. Sorin Grindeanu nu acceptă reproșurile aduse de comitetul executiv al partidului și susține că prestația Executivului pe care l-a condus nu e condamnabilă.
Totuși, toți miniștrii, la presiunea politică, își trimit demisia la Secretariatul General al Guvernului, între timp, Grindeanu caută un alt secretat general și o altă componență a cabinetului. Piețele financiare nu rămân indiferente la criza politică declanșată peste noapte și reacționează. Cursul euro-leu ajunge la un maxim al ultimilor cinci ani. Joi, săptămâna trecută, un euro ajunge, potrivit BNR, la o cotație de peste 4,58 de lei. „Poate fi o reacție emoțională a piețelor, pentru că știm, chiar din manualul de economie, că piețele financiare nu sunt raționale. E prea devreme să tragem concluzii. La sfârșitul săptămânii viitoare vom putea ști dacă e o tendință sau o reacție emoțională", a declarat, pentru Capital, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Consecințele sunt de două tipuri, subliniază fostul ministru al Finanțelor, Anca Dragu. „Există efecte imediate, pe termen scurt și efecte pe termen lung. Cele imediate vizează cursul de schimb și, probabil, costul finanțării datoriei publice. Am văzut deja astăzi (n. red. joi) un curs la un nivel de maxim istoric în sensul deprecierii, pentru ultimii cinci ani. Un scenariu similar am văzut în vara anului 2012, când euro a crescut spectaculos, tot pe fondul unei crizei politice. Un efect pe termen lung va fi legat de deciziile de investiții și consum ale firmelor și indivizilor. Perspectiva unei crize politice descurajează orice investitor, fie el român sau străin. Pentru că erodează încrederea în economia românească. Aceste efecte pot fi eliminate dacă criza se rezolvă rapid și credibil", explică Anca Dragu.
Răul deja făcut
Ministrul demisionar al Finanțelor, Viorel Ștefan, încearcă să calmeze îngrijorarea și transmite un mesaj de conciliere. „Democrația din România este destul de matură pentru ca o criză politică să nu afecteze economia țării iar, în prezent, este important ca toate instituțiile statului să își desfășurare activitatea normal", consideră Viorel Ștefan, potrivit unui comunicat de presă.
„Investiții nu au fost, absorbție de fonduri europene nu a existat. Dacă această criză va fi una profundă vom vedea „sancțiuni" din partea piețelor financiare, mult mai drastice decât cele pe care le-am văzut astăzi (joi, 15 iunie n.r.) pe curs. Dar cred că va fi o expectativă de cel puțin o săptămână înainte să se dicteze un trend", a declarat, pentru Capital, Marius Ghenea, director de investiții 3TS Capital Partners.
Analiștii văd efectele acestei crize propagându-se asupra mai multor indicatori. ,,Vom fi penalizați prin nerealizarea obiectivelor pentru acest an, precum consolidarea procesului de atragere de fonduri europene, care nu va putea fi continuat, realizat. România nu va mai fi atrăgătoare pentru investitorii străini din cauza climatului de instabilitate", spune profesorul de economie Mircea Coșea.
Potrivit acestuia, se întrevede renunțarea aproape totală la aplicarea programului de guvernare. Iar acest lucru are la bază incapacitatea punerii programului în practică. „Asta se poate traduce printr-o scădere importantă a motivației forței de muncă, în condițiile în care s-au creat așteptări. Anul se va termina pe un decor pesimist, pentru că vom fi obligați să punem în plată cei 2% din PIB pentru Apărare, iar această presiune ar putea fi dezastruoasă pentru buget, dacă încasările nu sunt suficiente. Se mai adaugă și incapacitatea de a rezolva problema impozitelor și taxelor la nivel local. Creșterea salariilor la autoritățile locale se finanțează din bugetele proprii, respectiv din colectarea taxelor locale. Iar aceste cheltuieli suplimentare vor pune o reală presiune pe majorarea dărilor", este de părere Mircea Coșea.
O părere similară are și Gabriel Biriș, avocat specializat pe Fiscalitate, și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor. „Absorbția de fonduri europene este total compromisă. Problema noastră nu e criza politică, ci proasta guvernare. Cele mai mari reproșuri făcute guvernului sunt în legătură cu neimplementarea unor măsuri care, aplicate, ar fi fost catastrofice, precum impozitul pe gospodării care ar fi adus un minus de 3% din PIB la încasări, cota 0 de TVA, care dacă ar fi fost implementată ar fi înrăutățit relațiile cu UE, Codul Economic, care ar fi bulversat toată economia. Pentru că ar fi unit mai multe legi și ar fi abrogat toată legislația secundară a Codului fiscal. Dacă criza asta duce la depărtarea acestor măsuri din programul de guvernare s-ar putea să ieșim în avantaj", spunea Gabriel Biriș.
