Carburanții

În cele cinci luni trecute din acest an, în România, prețul carburanților a scăzut ușor comparativ cu 2016. De ce? Pentru că prețul barilului de țiței și deprecierea cursului de schimb leu/dolar au favorizat acest lucru (în continuare depinde de cum și când se va termina criza politică). Se știe că prețul barilului și cursul de schimb (e vorba de dolar) sunt principalii indicatori care influențează costul carburanților la pompă. La noi, „prețul final al carburanților a fost favorabil clienților finali și ca urmare a deprecierii cu peste 5% a dolarului față de leu în primele cinci luni ale anului." Ca urmare a crizei guvernamentale cursul de schimb a explodat, mai ales cel al euro. În 22 iunie cursul a fost de 4,12 lei/dolar, în creștere față de luna mai. Cu toate acestea prețul carburanților a scăzut ușor, însă ca, urmare a eliminării, de la începutul acestui an, a supraccizei de 7 eurocenți și diminuarea cu 1% a cotei de TVA, care au determinat ca, începând cu 1 ianuarie 2017, prețul litrului de benzină să coboare sub 5 lei, de la 5,3 la 4,8 lei/litru. După ce în luna martie prețul a mai scăzut cu 1-2 bani/litru la benzină și la motorină până la 4,6 lei/litru, prețuri ce se mențin în continuare, cu mici diferențe de la un distribuitor la altul.

Totuși, la noi, prețul fără taxe și accize este mai mare decât media din Uniunea Europeană. Cauza: Calculul diferit al costurilor făcute de principalii producători și distribuitori, care includ în preț unele taxe adiționale.

Din datele publicate săptămânal de Comisia Europeană rezultă că „prețul fără taxe al carburanților comercializați în România continuă să fie mai mare decât media europeană, în timp ce taxele aplicate de stat sunt printre cele mai mici din spațiul comunitar. În același timp, taxele aplicate de stat, respectiv TVA și acciză, sunt cele mai mici din UE în ceea ce privește benzina: 528 euro pe 1.000 de litri, sub media UE de 857 euro pe mia de litri. La motorină, taxele din România sunt mai mici, după Luxemburg: 494 euro pe mia de litri, față de media UE de 702 euro pe mia de litri."

Prețul barilului de țiței variază între 55-57 dolari, se menține sau scade și datorită faptului că țările OPEC au dat cale liberă producătorilor americani de țiței de șist pentru a le lua piața. Ca urmare, pentru țările OPEC și Rusia care sunt total dependente de veniturile din petrol, prăbușirea cotațiilor a fost similară cu un dezastru economic, mai ales că țițeiul românesc este cotat sub 60 de dolari/baril, comparativ cu 2014 când era de 120 dolari/baril, iar în anul trecut de 47 dolari/baril.

„Situația din Orientul Mijlociu, tensiunea dintre micul stat Qatar și vecinii săi, are ca efect tot o presiune pe scăderea prețului barilului de petrol, în sensul că se preconizează disensiuni în rândul membrilor OPEC și implicit dificultăți în păstrarea nivelului mai redus de producție. Blocada impusă Qatarului a fost ridicată pentru transportul de petrol și gaze naturale."

Dacă în ceea ce privește prețul benzinei în România este cu ceva sub cel din Europa, nu același lucru se poate spune despre motorină. La acest produs, țara noastră nu se află printre cele mai ieftine din Europa, fiind la jumătatea clasamentului. Motorina, cu toate taxele incluse, costă, la noi, 1,074 euro/litru, cu mențiunea că poate fi cu ceva diferită de la un producător la altul și de la o stație de vânzare la alta. Spre exemplu, în Austria, Spania, Polonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Cehia motorina era cu ceva mai ieftină. E greu de spus dacă și la această dată prețurile se mențin la fel în privința diferenței mai reduse. Însă, la noi, comparativ cu UE, benzina era mai ieftină, cu puțin, decât motorina, fiindcă aceasta s-a scumpit, în ultimul an, mai mult decât benzina.

Ce plătim când alimentăm la pompă? În prețul carburanților comercializați în România, în proporție de 55% sunt taxe și accize, restul este costul mărfii achiziționate: țiței, curs de schimb leu/dolar, costurile de logistică și adaosul companiei de distribuție. Practic, peste jumătate din prețul unui litru de carburant reprezintă partea cuvenită statului, care încasează taxele sale ca procent de venituri, la un curs fix stabilit în buget, de 4,7 lei/euro.

În concluzie, în România există trei mari producători de carburanți - Petrom, Rompetrol și LukOil - și mai mulți distribuitori majori. Trendul de preț al carburanților este urmat fără excepție de toți distribuitorii, însă în proporții diferite.

Ce trebuie să rețină consumatorii de carburanți este faptul că ei plătesc tot ce intră în prețul final, bani care îi încasează statul, producătorii și distribuitorii care trebuie să câștige, indiferent că prețul benzinei crește sau scade. Statul își ia partea fixă de peste jumătate din prețul litrului de carburant cumpărat de la pompă, iar producătorii și distribuitorii trebuie să obțină profitul stabilit (în creștere continuă) neinteresându-i cât plătește consumatorul pe litrul de carburant, consumator care la rândul lui (e vorba de producătorii de mărfuri, transportatori, prestatorii de servicii, comercianți, nu și de proprietarii de autoturisme care nu iau parte la fluxul de activități menționate) recuperează costul cu carburanții de la noi, beneficiarii activităților prestate pentru întreaga populație și firme comerciale.

 

 

Lasă un comentariu