În fața setei de putere a PSD, interesul național nu face două parale

Distribuie pe:

Deși pesediștilor le place să pozeze în postura de mari patrioți (vezi și cazul domnului Vasile Gliga, mai-marele acestora la nivel județean, care nu pierde niciun prilej să îmbrace costumul național), atunci când dețin puterea, și scaunele lor par amenințate, ei sunt primii care, pentru un pumn de voturi și pentru a-și asigura o majoritate confortabilă, dau fuguța în tabăra UDMR, pentru a le cere sprijinul. Aceasta, chiar în condițiile în care dispun de o asemenea majoritate, sau au posibilitatea de a forma coaliții și cu alte partide românești. Asemenea demersuri politice au avut loc atât pe vremea lui Adrian Năstase, cât și a lui Victor Ponta, ca să nu mai vorbim de Liviu Dragnea, care a pus capac la toate. În ce-l privește pe Ion Iliescu, el este deschizătorul acestor grave nesăbuințe. Încă din decembrie 1989 a încurajat înființarea UDMR și a decis să dea Ardealul pe mâna Budapestei, prin intermediul lui Kiraly Karoly, care a și fost uns al doilea om în statul român, ca vicepreședinte al CPUN de atunci.

Sub asemenea oblăduiri, caracatița UDMR a lucrat în voie și cu sârg la demolarea României preț de mai bine de un sfert de secol, proliferând în partide și partidulețe care de care mai antiromânești, având la unison scopul de destructurare a țării, și de federalizare a ei, prin configurarea administrativă a unei enclave etnice, chiar în inima acesteia. Despre ce a ieșit din toată această poveste ne ține la curent prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei, o personalitate științifică de excepție, care și-a făcut un obiectiv de bază din studierea conviețuirii interetnice din Ardeal, cu preponderență în arealul Harghita - Covasna, unde românii sunt minoritari. Cei care citesc acest documentar își pot da ușor seama de drama pe care o trăiesc românii din aceste zone, lipsiți de drepturi și reduși la tăcere în propria lor țară, dar și de strategiile pe care reprezentanții maghiarimii ardelene, împreună cu cei budapestani, le pregătesc pentru păstrarea supremației în acest teritoriu, mizând în cele din urmă pe fertilitatea explozivă a țiganilor. Noi, cei din județul Mureș, am fost feriți, cel puțin până acum, de asemenea drame. Cu alte cuvinte, dacă în mijlocul Transilvaniei, nu vor mai fi maghiari sau vor fi tot mai puțini, ștafeta acestora va trebui preluată de țiganii maghiarizați, pentru ca nu cumva acest teritoriu să ajungă să fie populat de români. Iar dacă concluzia este formulată nu de fitecine, ci de un reputat sociolog român, lucrul acesta ar trebui să dea serios de gândit clasei politice, în general, și administrației românești, în special, care, datorită gravelor greșeli repetate în timp și mai ales după decembrie 1989, a pierdut de sub jurisdicția sa acest teritoriu care nu se află undeva la periferia țării, ci tocmai în inima acesteia.

Un alt aspect de aceeași gravitate este nu numai dominația dură în teritoriu prin persecutarea românilor de aici, cărora le sunt îngrădite cele mai elementare drepturi, ci și manifestările antiromânești și antistatale, organizate în secret și la vedere, prin care se inoculează ura viscerală împotriva românilor și a statului român. Sloganuri jignitoare de genul „Plecați acasă, opincarilor!" „Voi dormiți în patul nostru!" „Voi sunteți venetici!" și multe altele de acest gen sunt arhicunoscute.

Evident că, față de această stare de lucruri, statul român, prin cei de la putere, clasa politică ar trebui să ia atitudine. Adică să-i pună la respect, întorcându-le în primul rând spatele până ce vor înțelege că ei, maghiarii, nu sunt stat în stat, ci o minoritate a statului român, față de care au anumite obligații, dintre care cea mai elementară ar fi respectul ce trebuie să-l acorde majoritarilor, celor cu care conviețuiesc și care îi acceptă ca parte a unui întreg. Abia după ce vor face dovada bunei-cuviințe, a loialității față de țara în care se nasc, trăiesc, muncesc și sfârșesc, se poate vorbi de o participare fără discriminare și credibilă la conducerea societății românești în ansamblul ei, cu contribuția nu numai în interesul minorității, ci al tuturor locuitorilor țării.

Am subliniat de nenumărate ori că nu cu maghiarul în sine avem o problemă, ci cu modul lui comportamental și atitudinal. Ne deranjează permanenta atitudine de frondă întreținută strategic de liderii acestora, nerecunoașterea faptului că viitorul prosper al comunității maghiare transilvănene este ombilical legat de cel al românilor cu care conviețuiesc. Dacă această unitate în diversitate ar funcționa, de bună seamă că nu ne-am face probleme, dacă la Primăria Târgu-Mureș ar câștiga alegerile un român sau maghiar, dacă în fruntea Consiliului Județean am avea un maghiar etc., cu condiția să fie cel mai bun și loial statului în care trăiește. Dacă pakistanezul din Anglia, ales anul trecut de o puzderie de englezi în fruntea primăriei Londrei, a reușit această transfigurare doar într-o viață de om, adică într-o singură generație, faptul se datorează voinței lui de a deveni englez nu numai cu acte, ci și cu fapte, lucru de altfel demonstrat din plin, fără a uita de-ai săi, de unde a sosit. Pentru că în Anglia, unde trăiește el, nu poate fi decât englez. Desigur, astfel de situații ne-am dori și noi, și atunci nu ne-am face probleme dacă vreun maghiar din România ar ajunge chiar și în fruntea țării, sau prim- ministru. Dar, cu oameni care doresc destructurarea țării, slăbirea ei, separatisme de tot felul și autonomii etnice nu se poate acest lucru.

Așa spunem noi, pentru că cei de la putere, și cu osebire dacă aceasta este în mâna PSD, lucrurile stau cu totul altfel... Alegerile locale de anul trecut ar fi fost un bun prilej să arătăm, celor de sus, că noi, mureșenii, suntem capabili să dăm o lecție UDMR, căreia, câțiva ani pe tușă, i-ar fi prins bine pentru a-și însuși bunele maniere în raport cu țara în care trăiesc, și care este și a lor. Nu numai la drepturi, ci și la obligații, reușind astfel să-și cunoască și lungul nasului. Din păcate, lucrurile au decurs tocmai invers. Nu numai că PSD a făcut coaliție cu UDMR, dar el chiar a acceptat poziția de cenușăreasă, cedând funcția de președinte al Consiliului Județean, mulțumindu-se cu cele două posturi de vicepreședinți. Stupefiați susținătorii înșiși ai PSD de cele întâmplate, domnul Vasile Gliga motivează faptul că ordinul a venit de sus, de la același Liviu Dragnea.

Pentru că UDMR utilizează de mai bine de un sfert de veac votul etnic, care înseamnă în fapt un vot antiromânesc și antidemocratic, pentru atitudinea de frondă a acesteia și pentru subminarea procesului democratic al scrutinului, formațiunile românești ar trebui să-și întindă mâna și să dea o lecție acestora, trimițându-i pe banca de rezervă, până ce vor înțelege ce înseamnă un vot democratic. Posibilități ar fi avut, pentru că 46,5 la sută împreună fac mai mult decât 34,1 la sută, ca reprezentativitate. O coaliție dintre PSD și PNL, la nivel județean ar fi putut funcționa, evident cu anumite dificultăți, dar în mod benefic. Numai că mai-marii PSD, fie că este vorba de cei de la centru sau de cei de la județ, care se laudă în gura mare că au câștigat alegerile, vor o viață tihnită, comodă. Nu vor să se complice cu ai lor, pe altarul interesului național, alegând o formulă de colaborare în plan politic și administrativ, mult mai facilă pentru ei, dar deosebit de dăunătoare pentru interesul județului, al țării, aducând din nou în prim-planul puterii acea formație care prin esența ei se va bucura de România, abia atunci când o va vedea destructurată, ciopârțită. Și pentru a vedea cât de mare este mârșăvia acestor colaborări, readucem în actualitate Comunicatul de presă din 21 iunie 2016 și semnat de către cei doi lideri județeni: al PSD, Vasile Gliga, și UDMR, Brassai Zsombor, de un cinism nemaiîntâlnit. El va rămâne în istorie ca o mostră de trădare a interesului național. Iată textul integral: „PSD Mureș și UDMR Mureș au stabilit astăzi (luni, 20 iunie 2016), de comun acord, să colaboreze pentru următorii 4 ani în cadrul Consiliului Județean Mureș.

Astfel, PSD Mureș va susține candidatul UDMR pentru președinția Consiliului Județean, iar cei doi vicepreședinți vor fi aleși din cadrul consilierilor PSD.

Cele două formațiuni vor colabora pentru o dezvoltare reală a județului Mureș, vor lupta pentru atragerea de fonduri guvernamentale și europene, iar președintele și cei doi vicepreședinți vor avea în permanență ușile deschise pentru aleșii locali și pentru toți cetățenii județului.

Scopul acestei colaborări este ca, până în 2020, județul Mureș să devină unul din cele mai dezvoltate județe din România, și să recupereze distanța pierdută prin stagnarea proiectelor de dezvoltare din ultimii 4 ani".

Impresionant până la lacrimi, nu-i așa? Pentru că a trecut un an de la acel „joumelage" (înfrățire) cu UDMR, credem că vă este clar fiecăruia ce avantaje avem din aceasta. Ce s-a întâmplat de fapt în acest interval? Absolut nimic din ceea ce a fost promis pentru binele locuitorilor județului. Singurele lucruri palpabile sunt încercările de apropiere sau de aliniere a județului Mureș, la celelalte două enclavizate: Harghita și Covasna din punct de vedere al schimbării fizionomiei acestuia sub aspectul folosirii și extinderii limbii maghiare, în viața economică și social-politică: străzi, școli domenii publice etc. Vedeți, dragi mureșeni, cum va începe să curgă laptele și mierea pe meleagurile noastre în următorii 4 ani, grație acestei „minunate" și inteligente coaliții? Ce sarcasm și câtă bătaie de joc!

Ceea ce a fost implementat și în județul Mureș în direcția maghiarizării noastre domnul Dragnea va stărui să se întâmple în tot Ardealul, dar nu oricum, ci la superlativ, în toată fibra acestuia. Iată cadoul pe care PSD dorește să-l facă românilor și României de Centenarul Marii Uniri de la 1918, când maghiarii care acum au pretenții nemaiîntâlnite de la statul român nici nu vroiau să audă de așa ceva. Invocând mereu promisiunile din Rezoluția de la Alba Iulia, ne miră faptul că marii noștri învățați nu știu să le dea răspunsul potrivit. El este bine argumentat în documentarul clujeanului Pop Dumitru, care ar trebui buchisit nu numai de domnul Dragnea, ci de toți miniștrii, primarii, istoricii și politicienii noștri, pentru a putea discuta la obiect în cazul în care li se cer explicații pe acest subiect.

Lasă un comentariu