Fumatul pasiv
Procesul inhalării fumului de tutun de către nefumători se numește „fumat pasiv" sau „involuntar" și are loc în spații închise. Produșii din fumul de țigaretă reprezintă o sursă majoră de expunere la poluare a aerului din încăpere. Fumatul pasiv conține o concentrație mai mare de substanțe toxice nocive și conține de 2 ori mai mult monoxid de carbon, de 50 de ori mai mult amoniac și respectiv aldehidă formică decât fumul inhalat de fumători. Măsurătorile concentrației de CO la o petrecere unde se fumează au arătat niveluri de monoxid de carbon comparabile cu acelea de pe o autostradă aglomerată din California.
Printre riscurile fumătorilor pasivi se numără iritațiile oculare ce apar ca prime consecințe subiective, însoțite de lăcrimare, iar gravitatea este direct proporțională cu densitatea fumului și iritațiile mucoasei respiratorii (nas, gât) date de acroleină, formol, amoniac și alte substanțe din compoziția fumului de tutun, accentuate de încălzirea și uscăciunea aerului. De pildă, fumatul pasiv reduce capacitatea sângelui de a elibera oxigenul și a miocardului de a-l folosi efectiv, crește riscul de agregare a trombocitelor și de formare a trombilor. Riscul bolilor cardiace crește cu 35-30% la angajații ai căror colegi consumă tutun. Riscul efectelor bolilor cardiovasculare este evident crescut, ca și al creșterii tensiunii arteriale, al profilului lipemic (trigliceride, colesterol rău) prin depuneri de placă de aterom la nivelul arterei carotide. Ca atare, riscurile de îmbolnăvire sunt similare ca și la fumători. La fel, în privința sistemului nervos, acesta suferă timpuriu, din cauza hipoxiei create de prezența CO în sânge (o mai slabă oxigenare a globulelor roșii) și, totodată, modificării performanțelor - creșterea timpului de reacție la stimul, scăderea atenției și concentrației.
Antigenii din fumul de țigaretă pot constitui agenți etiologici importanți în determinarea „profilului alergic" al persoanelor expuse, crescând reacțiile alergice și diminuând capacitatea imunologică a organismului. Fumatul pasiv asupra femeilor gravide constă în: întârzierea creșterii picioarelor, malformații congenitale severe, apnee obstructivă (lipsă acută de aer în actul respirator), un risc aproape de două ori mai mare pentru decesele precoce neo-natale și o mortalitate în primul an de viață.
Expunerea copiilor la fumatul pasiv la domiciliu se produce, după datele OMS, în procente alarmante.
Fumatul pasiv în timpul alăptării crește riscul diminuării simțului mirosului, al apariției cariilor la dentiția de lapte, al tulburărilor de comportament și al obezității.
La femeile de 8 - 24 de ani expuse fumatului pasiv există o prevalență mai mare a bolilor articulațiilor, a tulburărilor intestinale, a bolilor ulceroase gastroduodenale și a diabetului.
