„TRANSILVANIA.... Prin piețele lumii îmi vine să strig / - Câteodată și strigarea e necesară - TRANSILVANIA nu e o pierdere, nu e câștig, / TRANSILVANIA ESTE ȘI RĂMÂNE O ȚARĂ! Ea ne-a fost dată, nu de curând, / Aici, sub tăriile-acestea albastre / Numai Dumnezeu știe de când / Sunt baladele și doinele noastre... Prietene drag, vecine ce-mi ești, / Lasă deoparte gândul rebel, / Nu mai e vreme de patimă și ură, / Vinul e gata și pâinea la fel / Pentru singura, dreaptă Cuminecătură... Prin piețele lumii îmi vine să tac, / - adeseori și tăcerea e necesară - / Cu Adevărul acesta aș vrea să te împac: / TRANSILVANIA ESTE ȘI RĂMÂNE ÎN ȚARĂ".
Nicolae Nicoară-Horia - poet
***
„Lumea aceasta este explicația lui Dumnezeu, desfășurarea Lui. Omul este microcosmos «porvus mundus». Cunoașterea pleacă de la finit la infinit. Atotputernicia infinită și perfecțiunea lui Dumnezeu motivează timpul și spațiul infinit. Așadar, divinitatea este ființa extramundană, perfectă, atotștiutoare, omniprezentă, omnipotentă, creatoare, prezentă înlăuntrul creației, păstrătoarea creației, mișcătoare, desăvârșitoare din neliniștea interioară produsă de regret și libertate, distrugătoare, viață, moarte și nemurire, fericire și nefericire, pace și război, foame și săturare, iertătoare, bună, iubitoare, mântuitoare și pedepsitoare, infinită în timp și spațiu. Totul în ea și ea în totul, ca spirit ordonator și eficace, fără să se confunde cu acest tot, fiindcă este peste tot. Atât în simbolica păgână, cât și în cea creștină întâlnim: zeu, om, cosmos, cele două lumi și cele două părți ale omului: suflet și corp".
Nicolaus Cusanus (1401-1464), învățat german, filosof, teolog, jurist, astronom, matematician, considerat drept cea mai importantă personalitate în cultura europeană a sec. al XV-lea
***
„Cunoașterea lui Dumnezeu, ca țintă supremă a vieții duhovnicești, nu se realizează prin cugetare discursivă. Cel curățit ajunge până la o cunoaștere intuitivă a Lui, în lumina sufletului îndumnezeit. În timpul rugăciunii, sufletul contemplativului este asemenea cerului, în care strălucește lumina Sf. Treimi. Dar pentru aceasta se cere o curăție de toate patimile și de toate gândurile în legătură cu ele. Aceasta e curățirea ce se cere sufletului, care e sediul patimilor. Dar se cere și o curățire a minții, vârful cunoscător, sau ochiul sufletului ". (Filocalia vol. I, pag. 59).
Evraghie Ponticul (345-399), ucenic al Sf. Vasile cel Mare, considerat „Cel mai fecund și mai caracteristic scriitor duhovnicesc din pustia Egiptului".
P.S. „Lăudați pe Domnul toate neamurile; lăudați-L pe El toate popoarele; Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac" (Psalmul 116, 1-2).
„1001 CUGETĂRI" vol. XII
