Criza politică a trecut? Mai-marii politicii românești, cu Liviu Dragnea în frunte, zic că da, ea a trecut odată cu căderea Guvernului Grindeanu, în urma moțiunii de cenzură și înălțarea cabinetului lui Tudose, premierul îmburcat în înaltul jilț al noului guvern. Desigur, mulți români, care așteaptă Centenarul Marii Uniri, de anul viitor, sunt cu totul de o altă părere. Oare de ce? Puterea pesedistă și-a arătat, din plin, slăbiciunile!
Pentru votul în Parlament al noului guvern pesedist, Liviu Dragnea s-a bazat, după ce struțo-cămila a refuzat să participe la votul moțiunii de cenzură, pe votul UDMR, după cum singur a recunoscut. Struțo-cămila asta a devenit, pentru PSD, necesara „manta de ploaie." Iar așa-zisele „dezbateri" privind componența noului guvern au fost mai mult de… ochii lumii. Se știe, și încă prea bine, că liderul PSD, care consideră năruirea guvernării Grindeanu o „epopee", este convins că salvatoarea moțiune de cenzură a fost și un semnal de alarmă demn de luat în seamă, deoarece PSD și ALDE nu mai au, în Parlament, majoritatea confortabilă din decembrie 2016. Cabinetul Grindeanu a fost trântit prin voturile grupului minorităților naționale. Un ajutor substanțial au constituit cele opt voturi ale acestora, victorioase pentru Dragnea și ai lui, care, dacă nu erau, moțiunea de cenzură cădea.
Așadar, majoritatea parlamentară de acum este fragilă. În plus, nu se mai poate conta pe sprijinul unor Victor Ponta, Nicolae Bănicioiu, Remus Boza, deja cu gândul la un nou partid la care vor adera unii actuali pesediști. „Nu-i nimic! - mai-marele Dragnea. O salvare există! UDMR!". Precum există și acea înțelegere secretă, stabilită dinainte încă de moțiunea de cenzură, a lui Liviu Dragnea, cu mai-marele struțo-cămilei - Kelemen Hunor. S-a dovedit totul, prin votul udemerist pentru investirea noului guvern Mihai Tudose. Voturile ungurești, desigur au fost atât de bine venite, folositoare PSD, asigurând acea necesară majoritate la vot! Plus cele 17 voturi ale grupului minorităților naționale, grup profitor, obedient și interesat, situat, de fiecare dată, de partea puterii!
Mulți parlamentari ai opoziției, opoziție mai mult formală, un fel de vacă slabă la ora actuală, precum și mulți români se întrebau după trecerea noului guvern pesedist prin Parlament: va intra, cumva, UDMR la guvernare? Nu va intra, zicea atunci Kelemen Hunor. Nu-i momentul, după UDMR! Cel puțin, deocamdată! Probabil la o nouă remaniere guvernamentală! Kelemen Hunor invoca doar existența acelui acord de colaborare parlamentară PSD-UDMR. Totuși? Nu există o miză? N-au existat acele promisiuni pesediste, făcute UDMR, înainte de căderea Guvernului Grindeanu, prin acea moțiune de cenzură? În ce constau acele înțelegeri din noaptea de luni spre marți, la care Dragnea a renunțat doar la presiunea parlamentarilor din Transilvania? Așadar, care erau condițiile? Scăderea pragului pentru folosirea limbii maghiare, în toate instituțiile Statului Român, de la 20% la 10%! Acceptarea zilei de 15 martie ca zi națională ungurească pe teritoriul românesc! Un vicepremier și patru miniștri în noul guvern. Încercări de reintroducere în Parlament, pe ușa din dos, a proiectului Legii Statutului Minorităților, atentat la integritatea statală și la siguranța națională ale României. În sertarele comisiilor Camerei Deputaților și Senatului așteaptă atâtea proiecte de legi ale UDMR! Proiecte antiromânești și anticonstituționale!
Românii cunosc deja bine șmecheriile lui Liviu Dragnea, cu gândurile lui abil și mereu ascunse.
S-ar putea ca unii români, în a lor naivitate, chiar să creadă că UDMR n-ar dori să fie la guvernare! Să nu dorească, oare, struțo-cămila guvernarea? Eroare! Ca de obicei, pentru obișnuita derută, UDMR una zice și alta gândește și face!
Totuși, oare de ce struțo-cămila nu ar dori acum intrarea la guvernare? Iată un motiv: dacă acum ar fi intrat, în anul 2018 ar trebui să plece, din nou, la plimbare. De ce? Va avea loc Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, și făurirea României Mari, de ei nerecunoscute, care le stau lor în gât ca un arici sâcâitor. Nu spunea fostul lider udemerist - Marko Bela -, la Zalău, că ei nu au ce sărbători la 1 Decembrie, zi, cum clama și fostul senator Sogor Csaba pe culoarele Parlamentului, de ei considerată „zi de doliu." Nu cerea el, cu ani în urmă, „patria înapoi"? Care „patrie"? Cea austro-ungară, dinainte de 1 Decembrie 1918!
Din păcate, nu puține sunt manifestările antiromânești, din ultimul timp, ale doritorilor autonomiei teritoriale, pe criterii etnice! Nu puține sunt dările în petic, pe măsură ce ne apropiem de Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918! De pildă, din șirul lor ne oprim la atitudinile separatiste, provocatoare, ale UDMR de la Corunca, aici, în coasta Târgu-Mureșului. Doi copilași români, elevi de școală, au fost calomniați, fără vreun motiv, printr-un atac etnic, ceea ce a dus la îndreptățitul protest al părinților și la demiterea conducerii școlii, de către Inspectoratul Școlar Județean Mureș. Întreținerea unor tensiuni, de către UDMR, atacurile la directorul interimar român, numit, presiunile asupra Inspectoratului Școlar se țin lanț. Festivitatea de sfârșit de an școlar, la Corunca, a fost - dintr-o sursă sigură! - doar pentru elevii secției maghiare, cărora li s-au acordat diplome în limba maghiară! Elevii români și-au primit premiile, separat, într-o sală de clasă! Încât nu poți să nu te întrebi: în ce țară-i Corunca? Nu-i în România? Dar școala din Corunca o fi, cumva, pe la Budapesta? Iar toate acestea nu se petrec în vreun Ev Mediu întâmplător, ci în secolul 21 din al treilea mileniu al omenirii! O rușine! Și când te gândești că doar un singur elev al școlii de aici - așa se spune - a obținut notă de trecerea la Evaluarea Națională! Dar separatism se vrea, de către UDMR, cu orice preț! Iar victime sunt elevii! Acei copii nevinovați.
Nu puține sunt, în ultima vreme, strădaniile autonomiste, vânturate prin ziarele ungurești „Szekely hirmondo", „Harghita Nepe", „Haromszek" din județele Harghita și Covasna. (În una din aceste publicații, „bunul rromân" Mădălin Guruianu declara: „Am fost mereu un adept al autonomiei!" Bravo, rromâne!). „Trebuie să protestăm, inclusiv prin ieșirea în stradă - scrie un înfocat autonomist. Iar celor care vor, într-un fel sau altul, să ne facă să dispărem de pe pământul nostru natal, le transmitem că nu vom renunța, niciodată, la revendicările noastre, printre care se numără și autonomia teritorială, care ni se cuvine!". Un bob zăbavă! Care „pământ natal"? De pe unde au venit ăștia, încât să-și permită o astfel de obrăznicie? Chiar nu le spun nimic cele vreo 250 de cetăți dacice din cele două județe și acele numeroase tezaure dacice descoperite pe acolo, lăsate de cei dinaintea gureșilor ajunși cândva, mai mult întâmplător, pe aceste meleaguri?! Ce autonomie „li se cuvine"? La care „revendicări" fac ei referire? Chiar nu le este rușine? Mai și amenință cu „ieșirea în stradă"?!
Pe autonomiștii penibili i-a iritat la culme, ridicându-și poalele în cap, până și faptul că Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a „îndrăznit" să țină o adunare tocmai la Odorheiu Secuiesc, oraș al acestei Românii, nu al Ungariei! Un lucru să rețină cei care sapă la temeliile Statului Național Unitar Român: conceptul, fals, de Ținut Secuiesc, nu va fi acceptat, de români, niciodată! Să fie cât se poate de clar. Ei, minoritarii, care cer numai drepturi și supradrepturi în această tolerantă Românie, model european de rezolvare a problemei minoritare, mereu dorindu-se mai egali ca alții, oare obligații, datorii față de această țară în care s-au născut, a cărei pâine o mănâncă, nu au?
Ar fi doar una din întrebări!
