Comunicarea susținută la ,,Casa Iancului", în data de 5 iulie 2017, de prof. univ. emerit dr. IOAN SABĂU POP a avut ca temă ,,Particularități istorice și juridice ale restituirilor de proprietăți din Transilvania".
Nimeni, în România, nu cunoaște mai bine această încâlcită problemă ca prof. Sabău Pop. Ea a fost adusă la cunoștința marelui public, instituțiilor în drept, parlamentarilor, existând chiar și o propunere legislativă elaborată de domnul profesor, care ar putea îndrepta în mare măsură lucrurile, dar care nu este luată în seamă, reacția statului român fiind nulă. Or - atrage atenția domnia sa -, legile după care se fac restituirile, așa cum sunt ele acum, nu vor soluționa niciodată problema, ele rămânând o adevărată cutie a Pandorei, generatoare de conflicte sociale, de mari frustrări și nedreptăți, mai ales în Transilvania.
Conceperea acestor legi și aplicarea lor în practică se fac cu foarte multă trădare, complicitate și lașitate românească: proiectul Legii 247/2005 a fost făcut la Balaton, de domnul Tăriceanu, iar Legea ,,Restitutio in integrum" de UDMR, mulți prefecți semnează aceste mari împroprietăriri de frică să nu li se deschidă procese penale pentru neaplicarea unor hotărârilor judecătorești, în loc să se zbată pentru întronarea legalității, dreptății și să dovedească falsurile și abuzurilor făcute de solicitanți în județele pe care le păstoresc domniile lor.
Pe de altă parte, subliniază prof. Sabău Pop - necunoașterea istorico-juridică a acestei probleme, ignoranța în materie a unor complete de judecată nasc situații hilare, în sensul că în două procese cu aceeași problematică, în aceeași arie geografică și cu același istoric, se dau două sentințe total opuse. Sunt extrem de puțini juriști români specializați și cunoscători, totodată, ai acestei probleme, care să poată reprezenta în instanță statul român și să câștige procese, motiv pentru care pierderile suferite de țară sunt și vor fi în continuare ENORME, pe când partea maghiară și-a selecționat și are, în prezent, sute de juriști pe care i-a „specializat" în această problemă.
Neimplicarea, lipsa de reacție, lentoarea, trădarea, lașitatea, dorința de câștiguri materiale imediate a tuturor celor implicați în acest lung și anevoios proces, începând de la funcționarii publici, mai ales cei din primării, a notarilor, a juriștilor români corupți până în măduva oaselor generează pagube imense statului român și un transfer de proprietate care în viitor va provoca alte probleme, pe care nici nu le bănuim acum.
Se ignoră, deliberat ori din prostie, mai ales în Transilvania, modul în care România a plătit până acum, ,,cu vârf și îndesat", uneori chiar de trei ori la rând, despăgubiri în ,,PROCESUL OPTANȚILOR", iar acum se retrocedează urmașilor foștilor optanți (în multe cazuri folosindu-se chiar acte false, evidente), aceleași proprietății plătite deja și care au intrat în proprietatea statului român de foarte mult timp (ȘCOLI, LICEE, CLĂDIRILE UNOR INSTITUȚII, PĂDURI, TERENURI AGRICOLE, MUNȚI, CIMITIRE, SATE ÎNTREGI etc.), născând situații absurde, revoltătoare, cetățenii sesizând „trădarea românească", abandonarea lor de către corpul legislativ care nu se implică de teama pierderii fotoliului deputățesc, aspect care va fi cu siguranță sancționat la viitoarele alegeri.
Proporțional cu „prostia românească", cresc impertinența și agresivitatea celor care cer și primesc ce nici în visurile lor cele mai frumoase nu și-au închipuit că vor obține vreodată de la slabul și darnicul stat român, stat care, în final, se va vedea în situația de a nu mai avea nimic românesc, mai ales aici în Transilvania, în afara acelorași veșnic jertfelnici robi români, care vor munci în viitor tot pentru bunăstarea altora, cei care i-au umilit în veacuri. Iertarea și uitarea se plătesc întotdeauna scump.
Cum a început această nebunie vă vom dezvălui în episoadele viitoare.
