Iulie este luna națională a informării despre efectele consumului de alcool, subiect pe care, încă din anul 1980, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) îl consideră prioritar pe agenda de sănătate publică, inclus în Programul Sănătate pentru toți.
Direcția de Sănătate Publică Mureș a dat publicității o amplă și documentată Analiză de situație privind consumul de alcool în lume, studiu ale cărui idei de bază le prezentăm mai jos.
- În Europa, alcoolul reprezintă al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură, după fumat și hipertensiune arterială.
- Cu un consum total de 10,0 litri de alcool pur/persoană în vârstă de 15 ani și peste, Europa înregistrează cel mai înalt nivel al consumului de alcool. Este urmată de SUA, China, unele țări din Africa, sud-estul Asiei și regiunea Mediteranei de est. În 2009, rata consumului de alcool în UE a depășit dublul consumului mediu global. Aproximativ 266 de milioane de europeni adulți se declară consumatori de alcool în cantități de până la 20 g în rândul populației feminine și 40 g în rândul celei masculine. Aproximativ 58 de milioane depășesc acest prag, iar 23 de milioane sunt persoane dependente de alcool. Nouă din 10 persoane dependente de alcool nu primesc tratament.
- Deși multe femei stopează consumul de alcool pe durata sarcinii, între 25% și 50% din gravide continuă să bea.
n Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli, în rândul cărora se numără: tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate etc.), boli gastrointestinale (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv și de sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecțioase, vătămări intenționale și non-intenționale (suicid, omor, intoxicații accidentale, accidente rutiere, domestice). Mai mult de 3 milioane decese anual sunt determinate de cauze asociate consumului de alcool, reprezentând mai mult de trei pătrimi din mortalitatea globală la nivelul regiunii europene OMS, cu 4% mai mare față de anul 1990. Cancerul asociat consumului de alcool are o pondere de peste 10% din totalul cancerelor, mai ales în țările estice și central-europene, unde consumul de alcool se menține la niveluri înalte.
- Costurile asociate consumului de alcool se ridică la aproximativ 1,3% din Produsul Intern Brut al unei țări, potrivit unui metastudiu din 2006. În 2010, la nivelul UE, costurile asociate consumului de alcool au fost estimate la 155,8 miliarde de euro, cuantumul major al acestora fiind datorat deceselor premature, îngrijirilor de sănătate, șomajului, la care s-au adăugat costurile datorate acțiunilor în justiție, estimate la 33 de miliarde de euro anual.
- În România, potrivit datelor OMS, în 2010, consumul de alcool pur/capita la populația de 15 ani și peste a fost de 14,4 litri, înregistrând o tendință crescătoare în ultimul deceniu. Consumul mediu de alcool pur în rândul bărbaților este de 22,6 litri, respectiv 6,8 litri în rândul femeilor. Numai 14,3% din populația de peste 15 ani nu a consumat niciodată alcool, iar două treimi din populație consumă alcool în mod regulat.
- Băutura preferată a românilor, pentru toate grupele de vârstă, este berea, consumată de 70% din tinerii de 18 - 34 de ani și aproximativ 60% din persoanele de 35-65 de ani.
Mai puțin de 60% din români consumă vin.
- Peste 10% din români beau acasă, singuri, cel puțin o dată pe săptămână, aproximativ 50% consumă alcool în mod obișnuit în localuri publice și 9% beau în parcuri sau pe străzi.
- În ce privește influența regiunii geografice asupra consumului de alcool, s-a constatat că ardelenii sunt mai abstinenți, bucureștenii sunt băutori moderați, iar moldovenii și muntenii sunt prezenți mai frecvent în zona consumului mediu și excesiv. Mai mult de jumătate din băutorii din această categorie sunt fumători zilnici.
n Conform rezultatelor studiilor internaționale, în România sunt înregistrate anual peste 15.000 de decese cauzate de consumul de alcool, însă din datele Ministerului Sănătății rezultă că numărul acestui tip de decese este în jur de 17.000 anual. Mortalitatea la vârsta adultă (20 - 64 de ani), atribuită consumului de alcool în România, este de 3 ori mai mare la bărbați și de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu UE (în statele membre până în 2004).
- În 2012, aproape 70.000 de cazuri cu patologie asociată consumului de alcool au fost externate, totalizând peste o jumătate de milion de zile de spitalizare și un cost total al asistenței de sănătate de rambursat CNAS echivalent a 35 de milioane de euro.
- Cel puțin 53% din români declară că au fost victime ale unor agresiuni pe fondul consumului de alcool, valoare ce situează România pe locul 2, după Lituania, din punct de vedere al numărului victimelor violenței determinate de consumul de alcool și pe locul 3 (după Lituania și Bulgaria) din punct de vedere al ponderii femeilor victime în conflicte declanșate sub influența alcoolului.
