După ce profesorul universitar emerit doctor Ioan Sabău-Pop a arătat unele probleme legate de restituiri de proprietăți ilegale, a vorbit celor prezenți, miercuri, 5 iulie 2017, la Casa Iancului, despre unele retrocedări concrete. Astfel vorbitorul s-a referit și a făcut o analiză istorică și juridică privind evoluția regimului juridic al proprietății cunoscute sub denumirea „Bunurile private ale Ciucului". În introducerea la acest capitol vorbește despre unele aspecte terminologice privind noțiunea de folosință pentru caracterizarea acestor „bunuri". În continuare autorul spune „Înainte de toate este important să știm care au fost de-a lungul timpului denumirile care s-au dat în documentele vremii, în acte de cancelarii, de administrații și justiție, precum și de alți actori interesați în problematică, categorie de bunuri pentru care azi s-a consacrat termenul de „Bunuri private ale Ciucului". În acest sens autorul expunerii dă ca exemplu ordinul Ministerului Agriculturii și Domeniilor nr. 26.900 din 26 septembrie 1946, din care rezultă că Patrimoniul Persoanei Juridice „Bunuri Private din Ciuc" a fost expropiat prin efectul Legii de reformă agrară pentru Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, din anul 1921 pe considerațiunea că a aparținut Statului Ungar. În această parte a analizei sunt date și alte exemple de legi care fac nedreptate românilor transilvăneni. Un exemplu elocvent este textul din Raportul care poartă semnătura lui Romulus Zaroni, ministru al Agriculturii și Domeniilor. Se știe că acest R. Zăroni, prieten personal cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, omul și administratorul de casă al lui Petru Groza, era un simplu țăran, neștiutor de carte, un simplu executant stalinist. Este fără nici o îndoială că nu avea cum să conceapă și mai mult, să redacteze Raportul. Apoi, autorul vorbește despre un document înaintat fostului rege spre „Înalta aprobare, din care rezultă că este puternic pătruns de spiritul „nepului popular" și cominternist al epocii de instaurare a dictaturii comuniste staliniste, folosind lozincile, atunci la modă, cum ar fi expresiile de „noroade" (populație, popor), regim feudal, autoritar și agresor etc. Este posibil chiar să fi fost conceput și redactat de fruntașii comuniști unguri, prieteni convinși ai stalinismului, de care aveau nevoie comuniștii români fiind în preajma alegerilor din noiembrie 1946. Însă, foarte grav este că fostul rege Mihai I a căzut în această capcană însușindu-și raportul. O altă afirmație inexistentă a raportului este cea referitoare la „scaunele secuiești" înființate în anul 1466 ca formă de administrate, „organ superior de guvernare" a secuilor. Ele au fost desființate începând cu reforma administrativă a imperiului inițiată după anul 1784 de către împăratul Iosif al II-lea, finalizată după pactul dualist din 1867 și desființarea guvernului ardelean din 1869. Drept urmare, nu mai era de actualitate în anul 1946 și recursul la istorie este fals.
Un capitol aparte îl constituie „Momente importante privind dreptul de proprietate în Transilvania". În acest capitol vorbitorul amintește multe documente la subiect și arăta că vechile cutume ungare adunate de Ștefan Werböczi, așa cum le află el rânduit în trei părți, dar și cu grija de a menaja sensibilitatea nobiliară din Răscoala lui Gheorghe Doja de la 1514, precum și „Constituțiile aprobate de la 1653 nu mai erau de actualitate în statul modern român, fiind abandonate chiar în țara de origine Ungaria. În încheierea acestor lucruri în final se spune „Statul Român fiind succesor al suveranității statului maghiar, „Bunurile private din Ciuc" formează proprietatea absolută și de drept a Statului Român.
Într-un alt capitol vorbitorul s-a referit la legislația aplicată succesiv în Transilvania după Marea Unire, înfăptuită la 1 Decembrie 1918, în materia proprietății. Se arată că după acest mare act de la 1 Decembrie 1918, în domeniul proprietății, ca efect al Tratatului de la Trianon, bunurile publice, pe principiul succesiunii statelor și cel al suveranității foarte bine conturat în epocă, au trecut de la defuncta monarhie austro-ungară în proprietatea publică a Statului Român, care erau pe teritoriul Transilvaniei. Apoi, se vorbește în continuare despre unele legi ca cea din 28 iulie 1921, Legea Reformei Agrare, prin care s-a dispus împroprietărirea unor familii care erau sub influența legii comunelor românești din zonă, a așezămintelor religioase românești, persecutate o îndelungată perioadă. Mult mai multe dovezi au fost aduse în susținerea tezei că românii erau aici, în Transilvania băștinași. Se mai amintește faptul că Ministrul Justiției, Lucrețiu Pătrășcanu, promulgă Legea nr. 260/4 aprilie 1945 privind legislația aplicabilă în Transilvania de Nord, precum și la drepturile dobândite în acest teritoriu în timpul ocupației ungare.
Ultimul capitol abordat de către profesorul universitar emerit doctor Ioan Sabău-Pop se referă la perspectiva actuală în care trebuie să acționeze în prezent autoritățile Statului Român. Aici s-a menționat că după anul 1990 au fost promulgate și intrate în vigoare un set important de acte normative cu scopul vădit de a îndrepta, de a repara abuzurile Statului Român în perioada comunismului de sorginte stalinistă, generat de ocupația sovietică a României. Sunt amintite Constituția din anul 1991, din 2003. Se face referire la restituirile de pășuni, păduri terenuri care aparțin satelor Corbu, Bilbor, Tulgheș și din județele Neamț, Bacău, unde populația majoritară sunt românii.
În cadrul expunerii a luat cuvântul Lazăr Lădariu, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul liber", președinte al Despărțământului Central Județean Mureș, care a afirmat „În primul rând, să-l aplaudăm pe profesorul universitar emerit doctor, Ioan Sabău-Pop, pentru expunerea interesantă și de strictă actualitate". Apoi, a mai menționat că la recenta adunare a Forumului Românilor din Covasna, Harghita și Mureș s-a făcut propunerea ca cel care a ținut expunerea să rămână în funcție până la aniversarea celor 100 de ani de la înfăptuirea României Mari la 1 Decembrie 1918, dar a abordat și o serie de probleme legate de proprietate, cât și unele cereri ascunse ale UDMR-lui care se doresc la guvernare.
A fost o seară interesantă cu multe învățăminte: istorice și juridice și multe lucruri legate de subiect, pe care multă lume nu le știe.
Seara a fost încheiată cu momentul poetic susținut de poetul Mircea Dorin Istrate.
