Bușteni - orașul de sub muntele cu Cruce

De curând am avut bucuria și plăcerea de a vizita orașul Bușteni, una dintre cele mai frumoase și mai spectaculoase așezări urbane din România. Bușteni este un mic oraș de munte din nordul județului Prahova, regiunea Muntenia, aproape de centru României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Masivului Caraiman din Munții Bucegi. Situat la 135 km de București și la 36 de km de orașul Brașov, se întinde pe circa 7 km de-a lungul Văii Prahovei, între Vadul Cerbului și tunelul săpat în pintenul muntelui Muchia Lungă. Râul Prahova străbate orașul pe toată lungimea sa, paralel cu șoseaua națională și calea ferată, căi de comunicație ce fac legătura între regiunile Muntenia și Transilvania.

Altitudinea medie a orașului Bușteni este 850 m. În poiana Palanca, unde este situată și Mănăstirea Caraiman, altitudinea ajunge la aproape 1000 de metri, la fel și în preajma Căminului Alpin, situat la capătul cartierului Valea Albă. Cea mai mare parte a orașului s-a dezvoltat pe malul drept al râului Prahova, iar pe malul stâng, pe unde trecea înainte drumul Sinaia - Bușteni, în ultimii ani a început să se dezvolte cartierul Zamora.

Inițial, vatra orașului Bușteni a fost determinată de confluența Prahovei cu Valea Cerbului și Valea Albă, în prezent localitatea fiind întinsă atât în nordul cât și în sudul confluențelor. De altfel, zona este străbătută de o bogată rețea de ape curgătoare cu caracter torențial, în afară de cele menționate, și anume: Valea Caraimanului, Vâlcelul Spumos, Valea Jepii, Valea Urlătoarei, Valea Piatra Arsă, toate având izvoarele în munții Bucegi.

Relieful arealului în care este încadrat orașul este determinat de contactul morfologic al Carpaților Orientali și Carpaților Meridionali, adică de la forma înaltă, rotundă, cu dealuri împădurite la cea masivă și impunătoare cu pereți stâncoși. În pofida reliefului montan, valea Prahovei se lărgește în zona orașului formând o suprafață întinsă, aproape dreaptă în unele locuri. Alexandru Vlahuță, în memorabila sa lucrare România Pitorească apărută la București în anul 1901, descria această deschidere a Văii Prahovei în dreptul Buștenilor: „Aici valea se mai deschide. Poieni întinse, stropite cu flori, se aștern între izvoare. Case frumoase, vesele, un adevărat orășel de munte se răsfăța la soare pe tăpșanul din stânga, în fund codrul de brazi, iar din întunericul codrului se ridică, vinete și prăpăstioase, crestele Bucegilor".

Priveliștea este atât de fermecătoare încât a fost comparată cu cele mai încântătoare priveliști din munții Elveției sau din Tirol: „Rar întâlnești în Europa o regiune de munți cu flori mai frumoase și mai felurite, iar în Elveția nicăieri nu vezi un atât de admirabil veșmânt de păduri" - spunea Gheorghe Vâlsan.

Frumusețea unică a locului a contribuit la dezvoltarea așezării, iar construcția castelului Peleș în apropiere a adus cu sine dezvoltarea turismului și implicit a întregii zone. Este una dintre cele mai populare stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunități și activități de vacanță, de la schi la excursii montane. Bușteni reprezintă, din acest punct de vedere, cel mai mare centru alpin din țara noastră. Orașul Bușteni mai este denumit și „Poarta Bucegilor", datorită numeroaselor căi de acces înspre masivul Bucegi, cele mai deosebite atracții fiind Piatra Arsă, Jepii Mari și Jepii Mici, ornamentați de natură cu țancuri și vârfuri ascuțite, Crucea Caraiman, un monument unic în lume, intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, ridicată în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial, vârful Babele, formațiuni stâncoase unice prin forma lor, formate prin eroziune eoliană, Sfinxul din Bucegi, un megalit antropomorf denumit după asemănarea sa cu un cap uman și vârful Coștila, denumit și paradisul alpiniștilor.

Lasă un comentariu