Fericire umbrită de prostie și invidie

Distribuie pe:

Anul trecut am scris despre curajul a doi tineri târgumureșeni, Sorin și Crina, de a porni o afacere pe cont propriu, prin creșterea albinelor și înființarea unei exploatații cu lavandă. Au început cu 5 familii de albine, iar la ora actuală dețin 30 de familii, din care 25 pe producție. Pe un teren moștenit în satul Bărdești, au cultivat lavandă, cu răsad achiziționat de la un întreprinzător din Ocna Mureș, care le-a promis că va prelua toată producția obținută pe 0,60 ha.

Succesul în inițiativa celor doi tineri ține de faptul că amândoi sunt harnici, se iubesc, cum s-ar spune - sunt pe aceeași „lungime de undă", iar după orele de program de la locul de muncă, până seara târziu se ostenesc în peticul de rai din Bărdești, încurajați și sprijiniți de „tata Nelu", fericit că-și vede fiica și ginerele preocupați de o afacere în producție, nu să-și risipească timpul prin restaurante și discoteci.

Zilele trecute am fost curios să mă documentez la fața locului despre realizările celor doi tineri și m-am deplasat la Bărdești, însoțit de „tata Nelu", încântat nevoie mare de realizările tinerei familii. Vreau să spun că sentimentul de fericire, prea puțin trăit de români în zilele noastre,

s-ar traduce ca o stare de mulțumire sufletească intensă, plină de bucurie. Până aici, toate bune și frumoase: Sorin este un băiat harnic, priceput în toate îndeletnicirile unui gospodar desăvârșit, de elită, cum erau pe vremuri gazdele mari, respectate; Crina este economistă, as în afaceri, iar „tata Nelu," fost contabil șef o viață de om, din umbră, chiar dacă mai cârcotește câteodată, îi încurajează discret.

Stupina le-a asigurat o producție modestă de miere, extrem de căutată pentru calitatea deosebită, încât n-au avut o cantitate suficientă să onoreze toate cererile. În curând vor recolta miere polifloră și de lavandă, deja arvunită. În ce privește cultura de lavandă, rezultatele sunt de-a dreptul excepționale, se poate constata în câmp dragostea cu care plantele sunt îngrijite. Având în vedere că cel care le-a furnizat răsadul nu le mai prelucrează producția, Sorin s-a documentat pe Internet, a vizitat câțiva întreprinzători din domeniu și singur și-a „ fabricat" o distilărie, totul din inox, la standarde internaționale. Ba mai mult, făbricuța din Bărdești, în luna iulie 2017, a intrat pe producție, rezultatele sunt extrem de favorabile, fiindcă aici se obține un ulei de lavandă de foarte bună calitate, cu mult superior celor din import, și apă de lavandă căutată în cosmetică. Crina, fiind profilată pe partea comercială, a procurat ambalaje specifice, pregătiți să intre pe piață. Din păcate, fericirea celor doi tineri este umbrită de invidia semenilor, a celor care așteaptă mare și multă milă de sus, fără prea multă osteneală; de birocrația stufoasă pentru obținerea autorizațiilor de funcționare și desfacere a producției de la Registrul Comerțului, de lipsa unui sprijin financiar din partea statului, prin APIA, pentru cultura de lavandă. Cea mai grea problemă o reprezintă valorificarea uleiului prin societățile comerciale profilate pe procesarea plantelor medicinale și aromatice. Acestea preferă să importe materia primă din Egipt decât să o achiziționeze din țară. Ceva promisiuni au apărut din partea unor firme din Ungaria și Germania. Este absurd să creadă cineva că cei doi tineri au timp să vândă sticluța cu ulei sau apă de lavandă în piața Dacia, din Târgu-Mureș, când au atâta treabă în fermă.

Mai este un aspect pe care vreau să-l amintesc, în aparență minor, dar capabil să le umbrească fericirea. Mă refer la lipsa forței de muncă pentru recoltatul florilor de lavandă; de nesimțirea unor răuvoitori din sat care au intrat cu oile în lanul cu lavandă, motivând că oilor nu le place lavanda. Te apucă un dor de haiducit când vezi un nemernic că intră și îți distruge munca. Mai sunt și hoții. Să-mi fie cu iertare că o spun, dar li se fură și hârtia igienică din toaleta din curte. În urmă cu două luni a intrat un urs la stupină, iar poliția le-a recomandat să-și asigure paza. Sorin a adaptat un sistem de protecție pe bază de curent electric, doamne ferește să intre un hoț și să-l electrocuteze, chiar dacă curentul este de joasă tensiune. Iată doar câteva „nimicuri" în stare să le umbrească fericirea unor oameni care mai cred în munca cinstită, în corectitudinea autorităților și a semenilor puși să distrugă, din prostie, din invidie, averea altuia. Se spune că, în America, dacă ai intrat abuziv pe proprietatea cuiva, acesta te poate împușca. La noi, dacă prinzi hoțul și îi tragi o mamă de bătaie, soră cu moartea, riști ani grei de pușcărie!

Lasă un comentariu