Absolventă a Facultății de Medicină a UMF Târgu-Mureș, promoția 1991, prof. univ. dr. Minodora DOBREANU a intrat în învățământul superior imediat după absolvire, în intervalul 1992-2007 parcurgând toate treptele carierei universitare, de la preparator la profesor universitar. Din anul 2000 conduce Disciplină de Medicină de Laborator a Universității de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș, fiind implicată în activitatea didactică de predare, precum și în numeroase comisii de specialitate, ocupare posturi didactice, în rețeaua MS. De asemenea, este doctor în medicină din 1998, domeniul de competență fiind ,,Metabolism lipidic - dislipidemii - ateroscleroză" (Teza de doctorat ,,Modificări ale lipidelor plasmatice corelate cu alți factori de risc cardiovascular în boala coronariană aterosclerotică" (Fiziologie Normală și Patologică, Universitatea de Medicină și Farmacie Tg.-Mureș Conducător științific: Prof. Dr. Sabău Marius, 1998).
Prof.univ.dr. Minodora DOBREANU și-a perfectat pregătirea profesională prin stagii în țară și străinătate - SUA, Ungaria, Germania, Belgia, Bulgaria, Italia - pe tehnici de biochimie, imunologie, citologie și biologie moleculară. A participat, în perioada 1994-2003, la inițierea primului serviciu românesc de profilaxie în bolile cardiovasculare, în cadrul IBCvTr Târgu-Mureș. Începând cu anul 1999 s-a ocupat de organizarea Laboratorului de Biologie Moleculară al Centrului Regional HIV-SIDA Mureș (în care a efectuat pentru prima dată în Tg.-Mureș testele imune de monitorizare CD4 și a încărcăturii virale a pacienților cu infecție HIV-SIDA) și apoi de organizarea Laboratorului de Biologie Moleculară al Spitalului Clinic Județean de Urgență Mureș (din 2007), pentru determinarea mutațiilor caracteristice Factorului V Leiden, HLA DQ2 și DQ8 în Boala Celiacă, genotipuri oncogene HPV.
Din 2000, prof. univ. dr. Minodora DOBREANU este medic primar în specialitatea Medicina de Laborator, iar din 2004 conduce Laboratorul Central al Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, care deservește unul dintre cele mai mari spitale din țară (1100 paturi). Peste 250 de tipuri diferite de investigații (aproximativ 2 milioane de teste /an) sunt efectuate în acest laborator, calitatea acestora fiind certificată prin informatizarea acestuia în 2004, precum și prin acreditarea laboratorului în 2009 după standardul specific ISO 15189. În acest laborator, s-a introdus, din 2007, tehnica citometrică în flux pentru diagnosticul stărilor de imunodeficiență și imunofenotiparea în proliferări maligne hematologice.
În anul 2009 prof. univ. dr. Minodora DOBREANU a inițiat un program de master profesional în Laboratorul Clinic, pentru armonizarea la cerințele Uniunii Europene a pregătirii specialiștilor din laboratoarele medicale românești (https://www.umftgm.ro/masterat/medicina/laborator-clinic.htm l).
Centrul de Cercetări Avansate Medicale și Farmaceutice
Din decembrie 2015, prof. univ. dr. Minodora DOBREANU coordonează activitatea Centrului de Cercetări Avansate Medicale și Farmaceutice (CCAMF) al U.M.F. Tg.-Mures (http://ccamf.umftgm.ro/ ), construit și dotat grație unui proiect POS CCE A2. O2.2.1 în valoare de 10 milioane de euro, câștigat în competiția 2013 de echipa de specialiști ai UMF Tg.-Mureș, pe care a condus-o pe parcursul aplicației și implementării proiectului. CCAMF este un centru modern, funcționând într-o clădire cu cinci nivele (peste 4000 mp), dotat cu peste 400 echipamente din care zece sunt unice sau foarte rare în România, repartizate în cinci departamente (Explorări funcționale, Laborator de Cromatografie și Spectrometrie de Masă, Laborator de Imunologie umorală și celulară, Laborator de Patologie, Laborator de Biologie moleculară - Genetică).
Proiectul a fost conceput împreună cu o echipă de zece cadre didactice ale Universității târgumureșene, medici și farmaciști: profesor dr. Claudia Bănescu (disciplina de Genetică) a avut un aport esențial la proiect și la conceperea tehnică a Laboratorului de Biologie Moleculară; profesor dr. Silvia Imre s-a ocupat de Laboratorul de Cromatografie și Spectrometrie de Masă, alături de profesor Camil Vari și conferențiar Amelia Tero-Vescan de la Facultatea de Farmacie; profesor dr. Simona Gurzu (disciplina de Morfopatologie) a conceput Laboratorul de Microscopie. Configurarea părții de ambulatoriu și dotarea cu echipamente a fost realizată de profesor dr. Dan Dobreanu (clinica de Cardiologie adulți a Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș), profesor dr. Alina Scridon Șerban (disciplina de Fiziologie), profesor dr. Rodica Bălașa (Clinica de Neurolgie I a SCJU Târgu-Mureș), conferențiar dr. Orban Kis Karoly (disciplina de Fiziologie) și șef de lucrări dr. Simona Cernea (Clinica Medicala 4).
Activitatea publicistică
Prof. univ. dr. Minodora DOBREANU s-a implicat în activitatea științifică de la începutul carierei universitare, aceasta fiind concretizată prin publicarea ca autor sau co-autor a 11 cărți sau capitole în cărți, șase suporturi de curs pentru studenți și rezidenți, nouă cursuri postuniversitare, 78 articole publicate în reviste ISI/BDI (51 în reviste cu IF, FI cumulat=50 și un h-index 7), precum și 85 comunicări la congrese naționale și internaționale (47 dintre ele fiind cu rezumat publicat în reviste ISI/BDI) cu teme ce abordează în principal patologia dislipidemiilor, factorii de risc cardiovascular, stările de imunodeficiență primară și secundară, infecțiile virale, proliferări maligne hematologice.
,,Sunt conducător de doctorat din 2008, având în coordonare 11 doctoranzi, printre care și teze în co-tutelă cu universități din străinătate (Claude Bernard 1, Lyon). Am beneficiat de șase burse de deplasare și invitații ca lector în afara țării, precum și de multiple premieri ale literaturii științifice publicate. Sunt membru activ al unor asociații profesionale și științifice, naționale și internaționale: SBCM (1991) SIR (1992), SRLC (1995), ALMR (2005), IFCC (1995), EFCC (2005), AACC (2012), EAS (2013), AMLR (2015). Sunt membru fondator și am funcționat ca președinte al Asociației Laboratoarelor Medicale din România - ALMR (2005-2009), apoi ca membru în Comitetul Executiv al ALMR (2009-2015) - www.almr.ro . În 2005 am fondat, din poziția de redactor șef, ,,Romanian Journal of Laboratory Medicine (Revista Română de Medicină de Laborator) Ed University Press (www.rrml.ro), DeGruyter, ISSN 1841-6624, indexată din 2008 ISI Web of Knowledge - Web of Science - Science Citation Index Expanded (Thomson Reuters Scientific), cotată din 2010, indexată în SCOPUS și EMCARE (Elsevier Bibliographic Databases), membru COPE și WAME din 2012. Sunt membru în bordul editorial al Biochemia Medica, ISSN 1330-0962, precum și la Acta Medica Marisiensis, ISSN: 2068-3324.
Am participat la numeroase studii clinice, iar din 2000 am fost organizator principal al unui număr de 17 Conferințe și Congrese cu participare internațională, care au adunat, an de an, comunitatea profesională a specialiștilor în Medicina de Laborator din România, punând-o în contact cu specialiști din alte țări europene sau din alte continente", ne spunea prof. univ. dr. Minodora DOBREANU. Domnia sa adăuga și că în acest an a avut onoarea deosebită de a deveni membru corespondent al ACADEMIEI de ȘTIINȚE MEDICALE A ROMÂNIEI, subliniind că în cei 25 de ani în care și-a exercitat activitatea în comunitatea universitară și profesională a încercat să se perfectioneze în domeniul său de expertiză, să își pună cunoștințele în slujba celor care au nevoie de ele.
Proiect de cercetare cu o valoare de 120 000 euro
Prin intermediul săptămânii Porților deschise (derulată pe parcursul lunii mai 2017), prima dintr-o serie care se intenționează a fi realizată la Centrul de Cercetări Avansate Medicale și Farmaceutice, s-a demarat un studiu pilot în contextul unui proiect de cercetare cu o valoare de 120 000 euro, câștigat anul trecut, cu specific pe patologia cardiovasculară și pe identificarea precoce a factorilor de risc genetici, aspect mai puțin studiat până în prezent în România. Multe dintre componentele acestei patologii cardiovasculare se datorează unor factori genetici, ceea ce ar presupune studiul unui debut precoce, posibilitatea de a identifica precoce și de a iniția devreme un tratament înseamnă în multe cazuri amânarea sau chiar eliminarea instalării clinice a bolii respective. De fapt, proiectul actual se adresează persoanelor la care înainte de 50 - 55 de ani s-a declanșat deja boala cardio-vasculară și la care se presupune că ar fi o componentă genetică. Va fi racolat un număr de aproximativ 400 de persoane, semnificativ pentru populația României, și care va permite tragerea unor concluzii vizavi de componenta genetică, nestudiată până acum în România. Aceasta va permite dezvoltarea ulterioară a unor protocoale de screening și pentru restul populației, și va permite, de asemenea, și adresarea către descendenții din familiile persoanelor identificate cu factori genetici de risc și abordarea într-un mod profilactic a bolii respective.
Pe parcurs s-au recoltat probe de sânge pentru analize de biochimie, de imunologie, dar și testele genetice, care au reprezentat scopul principal, pentru persoanele care s-au încadrat, care au îndeplinit criteriile de selecție. Pentru că este prima acțiune de genul acesta, va continua pentru că mai sunt și alte persoane care s-ar fi încadrat, dar nu a permis timpul includerea acestora.
Patologia cardiovasculară cu substrat genetic, dacă ar fi să dăm crezare scorurilor pe care alții le-au emis, are frecvență de cel puțin 1 la 250 în populația generală, în cazul celei cu determinism monogenic, respectiv 1 la 50 de persoane la cea cu determinism poligenic. Cu siguranță că sunt multe persoane aflate la risc pentru care acest gen de teste ar aduce informații prețioase: în primul rând profilactic, pentru a trata din timp membrii familiei, dar și pentru cei în cauză, pentru că e posibil ca tratamentul pe care îl au să nu fie cel mai potrivit și aceste teste să clarifice nevoile terapeutice.
Rezultatele vor fi făcute publice pe parcursul anului viitor, dar vor fi puse și la dispoziția medicilor din clinici, ca și substrat informational, cu scopul îmbunătățirii diagnosticului și tratamentului pacienților.
Echipa a fost coordonată de prof. univ. dr. Minodora DOBREANU, în calitate de director de proiect. În cadrul demersului științific colaborează două departamente importante, cel de Imunologie și cel de Genetică - Biologie Moleculară.
