- Domnule Ovidiu Stoica, sunteți, de 27 de ani, întâiul gospodar al comunei Viișoara, fapt care vă plasează în rândul celor mai longevivi edili mureșeni. Vă rugăm, în primul rând, să vă prezentați.
- Biografia mea nu are nimic spectaculos. Sunt născut în Târnăveni, am absolvit Facultatea de Îmbunătățiri Funciare din Timișoara, în anul 1982 și, după câțiva ani de activitate ca șef sector la fosta Întreprindere pentru Execuția și Exploatarea Lucrărilor de Îmbunătățiri Funciare Mureș, în 1990, am fost ales primar la Viișoara, funcție pe care o ocup și în prezent. Când am preluat primul mandat, aveam 32 de ani, prin urmare, aproape trei decenii din biografia mea se confundă cu munca în primărie.
- …Ceea ce nu-i puțin lucru, dacă nu cumva e chiar „spectaculos", în vremurile pe care le trăim. Cum e să fii primar… la marginea județului?
- E bine. Numai legile sunt proaste.
Vorbesc de Legea Fondului Funciar, care a tot fost modificată, revizuită, adăugită, sucită în fel și chip, și care ne-a dat nouă, primarilor, foarte multe bătăi de cap. La noi, în proporție de 90%, situația e clară, au fost acordate titlurile de proprietate, iar acum, caut o echipă serioasă pentru rezolvarea cadastrului, să înlesnim accesarea fondurilor europene. În rest, aș spune că lucrurile sunt în matca lor, nu avem probleme sociale, oamenii își văd de treabă. Iar faptul că suntem la marginea județului, nu înseamnă că suntem și la marginea lumii. Ce-i drept, localitățile aparținătoare, Ormeniș și Sântioana, sunt sate îmbătrânite, depopulate, însă terenurile nu rămân în paragină. Am atras două firme – CERAGRIM și SC „Viișoara" - pentru asigurarea cultivării pământului, iar oamenii sunt mulțumiți că nu rămâne câmpul nelucrat.
- Cum era Viișoara când ați preluat funcția de primar? Cum arată azi? Cu alte cuvinte, ce bifați la capitolul „realizări"?
- Puțin, față de ce mi-am propus. Când am venit, infrastructura era zero. La fel stăteau lucrurile în învățământ, sănătate, cultură. În 2008 am câștigat primul proiect important, de peste un milion de euro, finanțat prin programul SAPARD: „Modernizarea drumului comunal DC 70", materializat prin refacerea /asfaltarea a 9 kilometri din drumul ce unește satele Sântioana și Ormeniș. Pe de altă parte, în urma retrocedărilor către Biserica evanghelică, am rămas fără școli, grădinițe și cămin cultural. Așa că, în Ormeniș, am construit o școală nouă, cu grădiniță, unde învață, în total, 130 de copii: 100 de elevi și 30 de preșcolari. Prin Banca Mondială, am reușit să construim o grădiniță nouă și în Viișoara, iar la Sântioana am reabilitat școala veche și avem în derulare, în fază avansată, un proiect AFIR pentru construirea unei grădinițe noi. Tot la Sântioana, prin GAL (Grupul de Acțiune Locală - n.n.) am reușit să reabilităm Căminul cultural. La toate unitățile de învățământ avem asigurate cadre didactice calificate.
- Și clădirea primăriei e foarte… fățoasă.
- Am transformat-o dintr-o școală veche.
- Care considerați că este cel mai important, cel mai… de impact proiect în derulare?
- Categoric, introducerea apei potabile și canalizării în Viișoara, obiectiv realizat în proporție de 70% și îndelung așteptat de cetățeni.
- Ce vă mai propuneți în acest mandat?
- În materie de infrastructură, voi semna, curând, la Alba Iulia, la AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - n.n.), proiectul pentru asfaltarea a 9 kilometri de străzi în toată comuna, proiect finanțat din fonduri europene. De asemenea, am depus un proiect pentru reabilitarea căminelor culturale din Ormeniș și Viișoara, precum și un proiect pentru reabilitarea și extinderea școlii din Viișoara. În toată comuna sunt 400 de elevi și n-am vrut să mai plătesc chirie la Biserica evanghelică. Vreau, cum s-ar spune… să am școala mea! Plus că, odată cu reabilitarea Căminului cultural, am în vedere o bibliotecă modernă, internet, sală de conferințe și tot ce înseamnă standarde europene.
- Planuri de viitor?
- Să terminăm proiectele în derulare. Dar, dacă ați adus vorba, am în plan amenajarea unei cantine sociale, pentru persoane defavorizate, copii și persoane în vârstă. Și, foarte important, este în curs un proiect de modernizare a dispensarului medical, investiție în sumă de șapte miliarde de lei. Vreau să amenajăm aici și un cabinet stomatologic și o farmacie.
- Aveți „poticarăș"?
- Da. Un farmacist care va veni de la Târgu-Mureș. E deja vorbit și stabilit.
- Peste 400 din cei 1.200 de locuitori ai comunei sunt cetățeni de etnie romă. Aveți probleme cu ei?
- Nu, însă îmi amintesc nu cu bucurie cum, atunci când am accesat un proiect special pentru romi, pentru prelucrarea materiei lemnoase, după un an, liderul romilor a vândut tot lemnul. Un neserios. A fost o mare dezamăgire pentru toată comunitatea.
- E frumos la dumneavoastră în zonă. Liniște, verdeață, aer curat. Am văzut câțiva cerbi, alergând pe-o coamă de deal. Berze, în cuiburi, dând, parcă, zvon de plecare. Trupuri albe, de biserici… „Veșnicia s-a născut la sat"…
- Da, este o zonă cu potențial turistic, trebuie doar exploatat. Avem o pensiune, se mai construiește una. Păstrăm și promovăm tradițiile și obiceiurile locale. Primăria, în colaborare cu Asociația „Acasă la Hundorf" organizează, an, de an, „Întâlnirea de Rusalii", cu ansambluri și interpreți de folclor din împrejurimi (Bahnea, Țopa, Sighișoara etc.). Anul acesta am avut-o ca invitată de onoare pe Veta Biriș. Sașii, plecați cu ani în urmă, vin și ei, când pot, la aceste întâlniri ale fiilor satului. De Crăciun, organizăm, alternativ, în cele trei localități, concerte de colinde. Apoi, să nu uităm, că biserica din Viișoara este în patrimoniul UNESCO. Aici au loc concerte de muzică clasică, spectacole de cea mai înaltă ținută. Cineva, care a urmărit pe internet un astfel de spectacol, a exclamat: „Suntem la Viena?!" Nu poți să nu te bucuri auzind asemenea aprecieri.
- …Nu putem să nu ne bucurăm că v-am avut drept interlocutor!
