În anul 1960, un creștin a fost deportat în Siberia. Acolo a îndurat multe lipsuri. Era trimis în fiecare zi la o cantină, cale de 3 km pe jos, pentru a aduce porțiile de mâncare pentru ceilalți deținuți. Lada cu mâncare era sigilată, iar el nu primise de mâncare de trei zile. Creștinul se ruga mereu lui Dumnezeu pentru situația în care se găsea.
În zorii celei de-a patra zile, un stol de corbi speriați de apariția sa pe drumul care trecea prin pădure, s-au ridicat în zbor, lăsând în urma lor o bucată mare de pâine. El a luat pâinea, a mâncat din ea și i-a dat și gardianului învrăjbit.
În griji și în sărăcie, să ne amintim mereu cuvântul Sfintei Scripturi: „Aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre căci El însuși îngrijește de voi".
(1 Petru 5,7)
