Manifestarea dedicată ,,Zilei Imnului Național al României", organizată de Garnizoana Târgu-Mureș și Instituția Prefectului - Județul Mureș, în colaborare cu Consiliul Județean Mureș și Primăria municipiului Târgu-Mureș, a avut loc, sâmbătă, 29 iulie a.c., în Piața Teatrului din Târgu-Mureș, începând cu ora 10.
Ceremonia publică dedicată ,,Zilei Imnului Național al României" a debutat cu întâmpinarea prefectului județului Mureș, dl dr. Lucian Goga, prin prezentarea onorului militar, salutarea Drapelului de luptă, trecerea în revistă a Gărzii de Onoare și salutarea acesteia.
A urmat oficierea unei slujbe de binecuvântare și rugăciune pentru poporul român, oficiată de către preotul militar al Garnizoanei Târgu-Mureș, părintele Șandor Ioan-Dorin.
Prefectul județului Mureș, dl dr. Lucian Goga, a transmis mesajul ministrului Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan, cu prilejul ,,Zilei Imnului Național al României": ,,Imnul Național al României este simbolul fundamental al statului român cu o semnificație sufletească aparte pentru cetățenii țării noastre. Totodată, este unul dintre simbolurile care ne dau identitate și unicitate între celelalte state ale lumii.
«Deșteaptă-te, române!» este imnul mobilizator care i-a motivat și unit pe români în momentele cruciale ale istoriei, o punte între trecut și prezent, între amintirea sacrificiului celor care au construit România și cei care, astăzi, avem datoria să consolidăm și să modernizăm acest stat.
Imnul Național însoțește jurămintele de credință către români și țară ale militarilor sau polițiștilor, așa cum, uneori, este parte a solemnităților prin care îi onorăm pe cei care au căzut la datorie. Îmi exprim respectul față de toți cei care au jurat credință României și care, cu demnitate, își fac datoria față de țară și români!
Astăzi, de Ziua Imnului Național, vă invit pe toți să reflectați pentru un moment la semnificația acestei zile, iar prin faptele noastre să onorăm simbolurile naționale și să le transmitem vii și neschimbate generațiilor care urmează! „La mulți ani, România!", se arată în mesajul emoționant al ministrului Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan.
În continuare, dl Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și patrimoniul Cultural Național Mureș, a rostit o alocuțiune privind simbolistica versurilor imnului național și un scurt istoric al evoluției acestuia:
,,Pentru fiecare națiune există semne distinctive, care fac diferența, care singularizează o entitate etnică. Aceste semne distinctive au încărcătură de simbol într-o sinteză a specificității.
Drapelul, stema, sigiliul, imnul sunt cele mai relevante pentru identificarea fiecărui stat în concertul națiunilor.
Spre deosebire de drapel și stemă, sigiliu, care se situează în orizontul vizibilității, imnul are dublă încărcătură, dată, pe de o parte, de cuvânt, iar pe de altă parte de muzică. Cele două entități trebuie să se întâlnească de așa manieră încât în ele să se regăsească sufletul unui popor în toată istoricitatea sa. E foarte importantă linia melodică, prin trăsăturile specifice, solemnitate, ritm, triumfalism, prin caracterul înălțător, dar textul imnului e cel care creează particularitățile mesajului, cel în care trebuie să se regăsească sufletul unui popor.
Pentru români, istoria imnului a ajuns la 155 de ani, o istorie cu sinuozități și derapaje, dacă avem în calcul că România a avut 6 imnuri, fiecare ilustrând spiritul epocii în care a fost intonat.
Imnul Național sau de Stat, cum e cunoscut, datează la noi din1862, din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, dar într-o versiune muzicală doar, până în 1881, când Vasile Alecsandri a scris versurile pentru ceea ce avea să devină „Imnul regal român", intonat întâia oară la încoronarea primului rege al României, Carol I de Hohenzollern, în 1884. Acest imn a avut o viață lungă, până în 1947, când România a fost proclamată republică, la 30 decembrie, iar regele a abdicat.
Următorul imn, primul al României republicane, ca Republică Populară, autorul muzicii fiind Matei Socor, iar al versurilor Aurel Baranga, era pe mă-sura vremurilor instaurate, numindu-se „Zdrobite cătușe", pe placul așa-zișilor „eliberatori" sovietici, un text agresiv propagandistic: „Zdrobite cătușe în urmă rămân,/ În frunte-i mereu muncitorul,/ Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,/ Stăpân pe destin e poporul".
Următorul imn, cel din 1953, era în ton cu precedentul, cu titlul „Te slăvim, Românie", și era tot prizonierul prieteniei româno-sovietice, găsindu-și în Eugen Frunză și Dan Deșliu, autorii unui jalnic text: „Te slăvim, Românie, pământ părintesc, / Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/ Cu poporul sovietic eliberator/ Leninismul ni-e far și tarie și avânt".
A rezistat acest imn până în 1975, când, fără a se abandona culoarea roșie a stângii politice, imnul și-a schimbat imaginea, „Pe-al nostru steag e scris unire", pe muzica lui Ciprian Porumbescu.
Ultimul imn comunist datează din 1977, „Trei culori cunosc pe lume", variantă a unui binecunoscut cântec patriotic compus de Ciprian Porumbescu, ca marcă a unei noi viziuni politice, care invoca unitatea de neam și țară. Modificările făcute au avut în vedere, se spune, chiar «indicațiile prețioase» ale lui Nicolae Ceaușescu.
Oricum printre primele schimbări de după decembrie 1989, s-a aflat și adoptarea unui nou imn, acesta fiind «Deșteaptă-te, române!».
Imnul pleacă de la poemul lui Andrei Mureșanu „Un răsunet", scris în atmosfera revoluționară pașoptistă, mobilizitor pentru realizarea idealurilor sociale și naționale.
Nu sunt foarte sigure datele în privința autorului muzicii, existând mai multe variante, între care Anton Pann, autorul însuși, dar pe o linie melodică a unui cântec religios („Din sânul maicii mele"), care i-ar fi fost sugerat de Gheorghe Ucenescu, considerat de unii autorul moral al melodiei cântecului de atunci, devenit după decembrie 1989 Imn Național, cu titlul «Deșteaptă-te, române!» și, conform Legii nr. 99, data de 26 mai 1998, potrivit Articolului 12, alineatul 3 din Constituție, cu versurile strofelor 1, 2, 4, și 11. În același cadru legislativ, ziua de 29 iulie a fost proclamată Zi a Imnului Național al României.
Mesajul imnului este în același timp social și național, și încă de acută actualitate, (re)deșteptarea românilor rămânând un imperativ care să readucă poporului român prosperitate, demnitate și respect între națiuni.
Dumnezeu să binecuvânteze poporul român, Dumnezeu să binecuvânteze Imnul Național al României!"
Dan Rădulescu, actor al Teatrului Național din Târgu-Mureș, a recitat poezia ,,Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie", de Mihai Eminescu.
La manifestare au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai partidelor politice, instituțiilor culturale, parlamentari de Mureș, veterani de război, cetățeni.
Momentul emoționant a fost la finalul ceremoniei publice când întreaga asistență, împreună cu militarii gărzii de onoare au intonat Imnul Național al României.
