Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, ne face cunoscută o frumoasă istorioară („Cu Hristos pe calea vieții" - Cluj-Napoca, 2006), despre un cunoscut om de știință care a început să meargă la Biserică în mod regulat. Când i-a spus preotului că vrea să se spovedească și să nu mai lipsească de la Sfânta Liturghie, preotul credea că predicile lui l-au influențat. Asta, până într-o zi, când omul i-a mărturisit preotului că nu predicile lui l-au transformat, ci o bătrânică care i-a întins mâna ei, ca el s-o ajute să urce treptele Bisericii, spre a merge la slujbă. Ajungând la capătul scărilor, în ușa Bisericii, bunica i-a spus:
- Eu cred că ești un următor al lui Hristos, nu-i așa?
Omul a răspuns:
- Da, vreau asta!
Atunci, bătrâna l-a privit drept în față și cu un zâmbet plăcut, a zis:
- Oh, pătrunde mai mult decât atât. Mântuitorul Hristos înseamnă totul pentru mine!
Auzind-o omul a zis:
- Când am văzut lumina pe fața ei, mi-am dat seama că ea trăia într-o lume diferită de a mea. Și mi-am dorit să primesc și eu acea lumină. Mărturisirea ei simplă, frumoasă și onestă, despre ceea ce Dumnezeu însemna pentru ea, a dus la convertirea acelui mare om de știință.
Tu ai întins mâna cuiva?
