Se demonstrează din nou că, în perspectiva aniversării Centenarului Marii Uniri în România, Ungaria își radicalizează și intensifică acțiunile politice propagandistice ostile, revizioniste, provocatoare, instigatoare, etnic separatiste, la adresa țării noastre.
La Școala de vară de la Tușnad Băi, europarlamentarul ungar Tokes Laszlo (FIDESZ), în prezența premierului Ungariei, Viktor Orban, a vorbit despre „genocidul maghiarilor din Transilvania, început odată cu Trianonul": „Acum e momentul autonomiei teritoriale și al independenței totale a Ardealului și a Partiumului!"… „Nu mai avem la dispoziție încă 25 de ani să așteptăm, timpul nostru e acum, acum trebuie să acționăm. Nu mai e timp de incertitudini, de oportunism politic, de speech-uri care vor doar îndobitocirea poporului, care ne pot fi fatale. Acum e momentul autonomiei și al independenței, doar independența națională totală poate aduce înălțarea pentru maghiarime! Autonomia teritorială a Ardealului și a Partiumului trebuie să se înfăptuiască, iar unitatea militară secuiască înființată în timpul lui Bela Kun trebuie să ne fie exemplu, la nevoie! Și trebuie să spunem răspicat acest lucru și în Parlamentul European, și în toate capitalele europene!".
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a acordat săptămâna trecută, un interviu publicației maghiare din Cluj szabadsag.ro, în care declară că „românii trebuie să accepte că noi nu vom putea și nici nu vrem să sărbătorim 2018" și susține că anul viitor va fi trecut „cu un naționalism de prost gust". Kelemen a mai precizat că UDMR va lansa, la anul, un proiect numit „O mie de ani în Ardeal, o sută în România".
De fapt, Guvernul lui Viktor Orban pregătește minuțios o strategie de contracarare a acțiunilor României pentru a marca Marea Unire. Guvernul ungar a creat un departament special care să prezinte opiniei naționale și internaționale informații alternative despre România, Ardeal și Tratatul de la Trianon.
În presa ungară sunt publicate articole din care rezultă că Ungaria este victima nevinovată a acelor popoare pe care conducătorii regatului le-au lăsat să se așeze în țară de-a lungul istoriei. Se speculează că aceste popoare aveau toate drepturile, înainte de 1918, și că nu a fost nicio clipă amenințată continuitatea existenței lor. Aceeași interpretare este valabilă și pentru zilele noastre. Un articol publicat de „Magyar Idok", în care membrii Micii Antante (România, Cehoslovacia, Iugoslavia) sunt considerați „hiene", arată că, acum, Ungaria este înconjurată de vecini la fel ca antimaghiarii în urmă cu o sută de ani, și că Ungaria este tratată la fel de nedrept ca în urmă cu un secol.
Pentru cei aflați în necunoștință de cauză, precizăm că Tratatul de la Trianon n-a fost „opera diabolică" a României împotriva vecinei sale.
Târâtă în vâltoarea Primului Război Mondial, Ungaria a fost înfrântă, după ce ajunsese într-un conflict declarat oficial cu peste 20 de state din Europa și din restul lumii. Fiecare dintre acestea s-a folosit de poziția individuală de partener la victorie pentru a formula pretenții specifice față de cel învins. Tratatul de la Trianon a fost inventarul complet și detaliat al tuturor acestora. Tratatul de la Trianon a fost un act foarte complex, care a reglementat mult mai multe lucruri decât problema frontierelor dintre Ungaria și țările vecine cu ea.
Tratatul a cuprins un preambul și 14 părți, în 364 de articole, a căror întindere acoperea 164 de pagini de tipar, in octavo. El a fost semnat de 36 de plenipotențiari, în numele a 23 de state. Dintre acestea, 11 erau state europene din tabăra Antantei, iar 12 din afara Europei. Din Europa, semnatarele au fost: de o parte Ungaria, iar de cealaltă fostele state beligerante - Franța, Marea Britanie, Italia, Portugalia, Belgia, Muntenegru, Grecia, România și cele trei state noi: Polonia, Cehoslovacia și Regatul sârbo-croato-sloven, cum s-a numit inițial Iugoslavia. Dintre țările extraeuropene, au semnat tratatul: S.U.A., Canada, Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Sud-Africană, India, Japonia, China, Cuba, Nicaragua, Panama și Thailanda (numită în text Siam).
Trianonul a fost un tratat între Ungaria și restul lumii. Reglementarea prin el a contenciosului problemelor dintre Ungaria și România ocupă un loc restrâns în ansamblul tratatului, deși, desigur, nu lipsit de importanță.
Tratatul de pace de la Paris, semnat de Ungaria după Al Doilea Război Mondial, la 10 februarie 1947, a restabilit clauzele teritoriale ale Tratatului de la Trianon, reconfirmându-le prin consens internațional.
