O societate privată din Gheorgheni, cu o structură de administrare inexistentă juridic, propune mureșenilor un management european?!
La 28 octombrie 2015, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA anunță publicul interesat asupra depunerii, la sediul Agenției de Protecție a Mediului Mureș, a Planului de Management al Parcului Natural „Defileul Mureșului Superior", ROSPA 0033 Depresiunea și Munții Giurgeului, ROSCI 0019 Călimani-Gurghiu, ROSCI 0113 Mlaștina După Luncă, ROSCI 0243 Tnovul de la Dealul Albinelor, ROSCI 0279 Borzont, Rezervația Naturală Defileul Mureșului, Mlaștina cea mare Remetea, Mlaștina După Luncă, Defileul Toplița-Deda, Molidul de rezonanță din Lăpușna, Piemontul NYIRES, Rezervația Peisagistică Seaca, Rezervația Naturală Scaunul Domnului, în vederea obținerii avizului de mediu.
Toate aceste rezervații sunt denumite în Planul de Management PNDMS+, însumând o suprafață de 208.859,85 de hectare pe teritoriile administrative ale celor patru județe: Mureș - 58%, Harghita - 36,5%, Suceava - 5%, Bistrița-Năsăud - 0,5%, suprafețe administrate de SC Ocolul Sivic de Regim Gheorgheni SA prin Contractul nr.6/18.03.2010, modificat prin Act adițional, cu Ministerul Mediului. Inițial, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA avea stipulat în contract să administreze siturile ROSCI 0019 Călimani-Gurghiu și ROSPA 0033 Depresiunea și Munții Giurgeului, cu o suprafață totală de 136.300 de hectare, din care face parte și Parcul Natural ,,Defileul Mureșului Superior", cu o suprafață de 9.156 de hectare, numai pe proprietăți particulare, respectiv gospodăriile oamenilor, pășuni, fânețe, cimitire, instituții etc. din comunele Deda, Răstolița, Lunca-Bradului și Stânceni, județul Mureș. În luna mai 2013, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA a încheiat un contract cu SC TEAMNET INTERNATIONAL SA Ploiești, pentru inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor din Parcul Natural „Defileul Mureșului Superior", prin licitație, lucru necesar celor de la Gheorgheni pentru realizarea Planului de Management. Această inventariere nu s-a realizat. Intrând în criză de timp, cei de la Gheorgheni au găsit o altă firmă, SC PRO PARK-ARII PROTEJATE SRL din Brașov, cu care au încheiat un alt contract, pentru realizarea Planului de Management, cu termen de finalizare luna august 2015.
În lunile mai-iunie 2015, când cei de la Gheorgheni au organizat dezbateri publice pentru Regulamentul Parcului Natural „Defileul Mureșului Superior", s-a vehiculat ideea realizării Planului de Management, care era în lucru și care trebuia supus dezbaterii publice, dezbateri care nu au mai avut loc, cei de la Gheorgheni cerând direct APM Mureș autorizație de mediu. Locuitorii din perimetrul Parcului nu au fost informați despre prevederile Planului de Management. Deși oamenii n-au fost de acort cu prevederile Regulamentului Parcului, așteptau să dezbată Planul de Management, care, conform OUG nr. 57/2007, trebuia realizat în maximum 2 ani de la semnarea contractului de administrare, respectiv în martie 2013. De atunci, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA a administrat PNDMS, ilegal, fără Plan de Management. Practic, cei de la Ministerul Mediului, în loc să rezilieze contractul de administrare pentru nerealizarea Planului de Management în cei doi ani, i-au premiat și le-au făcut cadou încă peste 72.000 de hectare, ajungând să administreze circa 208.000 de hectare (!!!), alături de parc s-au mai introdus încă 9 arii protejate din 20 de localități pe teritoriul județului Harghita, 9 localități din județul Mureș, 4 localități din județul Suceava. Probabil că proprietarii din localitățile respective, ca și cei din cele patru comune mureșene care au făcut parte inițial din parc, află că sunt în arii protejate poate tot peste 5 ani.
Din Planul de Management nedezbătut în comunitățile locale, reținem un stil „european" de management, care restrânge toate drepturile și libertățile oamenilor care locuiesc și desfășoară activități în interiorul Parcului și face, practic, o adevărată expropriere modernă și europeană în inima României. Redăm câteva reglementări „europene" din celebrul Plan de Management: - interzicerea organizării evenimentelor cu ocazia sărbătorilor tradiționale, fără acordul prealabil al administrației Parcului; - asigurarea efectivelor din speciile de pradă, pe suprafața habitatului ocupat de acestea la nivelul necesar pentru starea de conservare favorabilă a speciei (3 cerbi/km pătrat, 4-5 mistreți/km pătrat, 7-10 căpriori/km pătrat). După cei care au elaborat Panul de Management, cerbii și căpriorii sunt animale de pradă și aceștia trebuie să trăiască în Parcul natural fără ciute și căprioare, iar mistreții, fără scroafe și dacă se poate în curțile și grădinile oamenilor, care fac parte integrantă din parc?! - folosirea a maximum 3 câini ciobănești la fiecare stână; - dresarea câinilor să stea lângă turmă, chiar și în timpul unui atac, și să nu părăsească turma pentru gonirea lupilor și urșilor (a nu se încuraja câinii să gonească lupii și urșii, strategia lupilor și urșilor fiind atragerea câinilor și ciobanilor prin atacuri false ori întrerupte, atacurile reale asupra oilor se întâmplă după ce câinii sau ciobanii încep să gonească lupii sau urșii). Dacă este așa, atunci n-ar mai fi nevoie de câini la stână, iar rolul ciobanilor ar fi de a invita, seara, lupii și urșii la o cină copioasă cu mioara cea grasă!- închiderea animalelor pe timpul nopții (o oră după apusul soarelui), în strungă sau coșar; - interzicerea pășunatului pe pajiștile de altitudine joasă. Practic pe pajiștile proprietăți particulare este interzis pășunatul. Ce face omul cu animalele!? - pe pajiștile cu molinia pășunatul cu ovine este interzis, iar bovinele pot paște, dar numai o bovină pe un hectar; - se interzice pășunatul pe fânețele montane. Măsurile din Planul de Management sunt foarte stricte, practic nu se pot aplica în intravilanul localităților de pe suprafața parcului. Era normal ca Administrația Parcului, înainte de realizarea Planului de Management să fi respectat prevederile legale, de consultare cu factorii direct interesați, evaluarea prejudiciilor cauzate de restricții și plata de compensații pentru restricții, dar numai după implementarea unui set minim de măsuri de conservare. Conform legislației în vigoare, administratorul Parcului trebuia ca, în 6 luni de la preluarea în administrare a ariei protejate, să stabilească măsurile minime de conservare și compensațiile aferente. Au trecut aproape 5 ani și oamenii habar nu au de restricții și compensații.
Planul de Management reprezintă restrângeri majore ale dreptului de proprietate, garantat de articolul 44 din Constituția României, acesta, odată aprobat, va deveni obligatoriu pentru toți proprietarii din interiorul Parcului și al siturilor anexate. Măsurile stabilite în Planul de Management vor fi aplicate la fel, atât în intravilanul localităților, la fel ca și în vârful muntelui. De fapt, cei de la Gheorgheni au preluat reglementări din Managementul Parcului Național „Călimani", care a fost revizuit în noiembrie 2015, și le-au transpus în intravilanul localităților din Parc. Credem că o normă aplicabilă în vârful muntelui, în locuri nelocuite de oameni, în mod sigur nu se poate aplica în intravilanul localităților.
Pentru a evita opoziția proprietarilor din interiorul Parcului, administratorul nu a organizat dezbateri publice cu Planul de Management, ci a trimis Planul spre avizare Agenției de Protecție a Mediului Mureș, deși toate primăriile din perimetrul Parcului s-au opus avizării Planului de Management de către APM Mureș. Cu toate acestea, respectiv neconsultarea cetățenilor, opoziția primăriilor, APM Mureș a avizat acest Plan de Management, lucru care reiese din Comunicatul de Presă al SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, publicat la 08.12.2015 în ziarul „Informația Harghitei".
În Planul de Management al Parcului Natural „Defileul Mureșului Superior", viziunea pe termen lung pentru această zonă este definită astfel: „Parcul Natural Defileul Mureșului Superior PNDMS+ este o zonă întinsă în care echilibrul om-natură a generat și păstrează un mediu de viață favorabil, atât pentru comunități, cât și pentru biodiversitate".
Pentru biodiversitate se păstrează mediul de viață favorabil, este perfect adevărat, dar pentru om, cu siguranță nu, din moment ce nu mai poate crește animale, nu mai poate folosi proprietățile la parametrii cu care a fost obișnuit din moși-strămoși.
Cum se pot păstra echilibrul om-natură și modul de viață favorabil cu asemenea măsuri manageriale de tip „european"?
