Lada de zestre

Privind retrospectiva peste umăr, văd o tânără profesoară de muzică, alături de un mare număr de elevi, străduindu-se să respecte nu doar programa școlară, ci să facă și alte lucruri care să le placă atât lor, cât și celor apropiați.

Grupuri vocale, ansambluri corale și interpreți au evoluat pe scene, prezentând publicului cele mai frumoase creații populare (începând cu bocetul trecând prin cântecul de nuntă și terminând cu colindul). Niciodată n-au lipsit aplauzele.

Anii trecând și naveta devenind tot mai obositoare, „tovarășa" a intrat prin concurs la Radio Târgu-Mureș, ca redactor muzical, renunțând cu greu la elevii ei și amintindu-și cu drag de orele de culegeri folclorice, de excursiile, taberele și expedițiile făcute împreună.

Trecerea de la catedră la microfon nu a fost deloc ușoară, însă profesoara a avut noroc de colegi dragi, alături de care „a prins" câte ceva din tainele noii meserii.

Din acest moment, voi vorbi despre fosta „tovarășa", actuala doamna redactor Maria Costea Lirca. Am început mai timid, încercând să-i cunosc puțin câte puțin pe viitorii mei interlocutori, să-i invit în studioul de radio și să le așez înregistrările pe rafturile fonotecii.

La fel ca în serbările școlare, au evoluat în studioul de înregistrări interpreți și orchestre, tarafuri și ansambluri folclorice, iar din nenumăratele turnee prin țară, mii de înregistrări cu rapsozi populari, povestitori, șezători, clăci și sărbători populare s-au adunat în emisiunea „Lada de zestre".

Partea bună a misiunii de jurnalist te expune aflării adevărului, a frumuseții și a situațiilor prin care trece un personaj.

Muncind asiduu pe tărâmul folclorului, nesperând că voi primi ceva gratis de la viață, am realizat că am  primit totuși un dar: acela de a fi fost în mijlocul artiștilor populari, fie ei meșteri, dirijori, instrumentiști, interpreți, coregrafi, rapsozi sau povestitori. Pe parcursul unui sfert de veac, acești oameni mi-au devenit apropiați, unii dintre ei chiar prieteni buni, și mi-au spus poveștile lor, aspirații și gânduri, așa cum le-am surprins  pe banda magnetică, transmise la Radio Târgu-Mureș și transpuse azi într-o  carte „vorbită".

Sunt onorată de faptul că, în paginile acestei cărți, toate personajele sunt surprinse în diferite momente ale vieții lor artistice, dintre care, neanunțate, unele au plecat spre stele, lăsând un mare gol în sufletul meu.

Totuși, ele rămân mereu aici, alături de cei vii, care le duc dorul și alături de cei care au trăit, ducând mai departe zestrea folclorului nostru nepieritor.

 

Lasă un comentariu