Peste 100 din cei 300 de săteni câți mai numără, azi, Săcalu de Pădure - străveche așezare românească, atestată încă la 1169 - s-au adunat, marți, 15 august, de Sântă Mărie, la Căminul cultural din localitate, la întâlnirea cu profesorul și cărturarul Ilie Șandru (fiu al locului, purtat de…destin, la Toplița Română, unde locuiește de o grămadă de ani) și cu cea mai recentă carte a domniei sale, romanul Destine după destine.
...Întâlnire nu întâmplătoare, având în vedere că, mai mult de două veacuri de istorie a acestui spațiu-matrice, generator de spiritualitate și păstrător de tradiție, sunt ferecate între coperțile volumului, cu toate frământările, neliniștile, nedreptățile și puținele bucurii ce au marcat…destine după destine, personale și colective, reverberând în conștiința destinului comun al întregului spațiu transilvan.
Cuvântul de bun venit, din partea Primăriei Brâncovenești și a Consiliului local, a fost rostit de primarul comunei, dl ördög Ferenc, domnia sa manifestându-și bucuria de a participa la un eveniment legat de istoria locului, felicitându-l pe autor și adresând, totodată, urări de sănătate și viață lungă celor care și-au sărbătorit ziua onomastică.
La manifestare au fost prezenți, în calitate de invitați, domnii: Lazăr Lădariu, președintele ASTREI mureșene, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul liber", cărturarul și editorul prof. Dimitrie Poptămaș, președintele Centrului de Dezbateri Socio-Politice și Culturale „Emil Aurel Dandea" din Târgu-Mureș, și președinte al Fundației Culturale „Vasile Netea, jrs. Ioan Berța, președintele filialei mureșene a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu", prof. drd. Constantin Bogoșel, de la Inspectoratul Școlar Județean Mureș, Ilie Frandăș, președintele ASTREI reghinene, prieteni, cunoștințe, consăteni ai autorului, reuniunea transformându-se într-o veritabilă întâlnire de suflet, întoarcere „la obârșie, la izvor", a săcălenilor.
Despre Destine după destine au vorbit dnii Lazăr Lădariu și Dimitrie Poptămaș, ambii salutând, în persoana maestrului Ilie Șandru, un vechi și bun prieten, al cărui recent roman surprinde - îmbinând faptul istoric cu ficțiunea românescă, prin consemnarea succesivă a destinelor celor din familia Ladoșilor din Săcalu de Pădure - momente de cumpănă din istoria Transilvaniei, inclusiv unirea forțată a românilor ortodocși cu Biserica Romei (1700). Temă - observa prof. Poptămaș - pe care autorul o rezolvă estetic „într-o manieră lucidă, obiectivă, sine ira et studio, fapt ce îl consacră ca maestru al acestui gen literar".
Despre „saga" Ladoșilor, așa cum este ea descrisă în roman, a vorbit poetul și publicistul Lazăr Lădariu, într-o concisă și concentrată analiză a textului, privit ca „o cronică a rădăcinilor neamului, o necesară întoarcere în timp".
Discuțiile, moderate de prof. Ioan Torpan, autor al cărții „Satul nostru - Săcalu de Pădure" - au inclus interesante intervenții și abordări din partea celor prezenți, lucru cât se poate de firesc, de altfel, având în vedere că autorul se afla față în față cu „personajul colectiv" al propriei cărți.
În finalul evenimentului, membri ai Ansamblului de dansuri „Doina Mureșului" din Reghin (instructor - dna Valerica Frandăș) au oferit publicului un spectacol de jocuri populare, iar interpreta Natalia Moldovan - un minirecital de cântece din folclorul locului.
Nu în ultimul rând, se cuvine menționat gestul de mare finețe sufletească a maestrului Ilie Șandru, acela de a dărui bisericii din satul natal o parte din suma obținută din vânzarea cărților.
Reamintim că Destine după destine este cel de al șaselea roman din cele douăzeci și una de cărți scrise de Ilie Șandru. A apărut la începutul acestui an, la Editura Vatra veche din Târgu-Mureș - director: dr. Nicolae Băciuț - în Colecția 100 de cărți pentru Marea Unire.
Înainte de Săcalu de Pădure, volumul a mai fost prezentat în cadrul unor manifestări culturale de la Toplița, Reghin și Târgu-Mureș, bucurându-se, pretutindeni, de un public numeros și aprecieri pe măsură.
În calitate de editor, dr. Nicolae Băciuț îl încadrează pe autor „în familia Liviu Rebreanu, Pavel Dan, Ion Agârbiceanu, dar și Geo Bogza - grație forței expresive și ideatice a liricului", considerându-l „omul deplin al culturii toplițene, cel mai important prozator al Văii Mureșului Superior, recuperator de istorie, biograf al unor personalități precum Octavian C. Tăslăuanu și Elie Miron Cristea, împăcând atitudinea de istoric și cea de romancier, într-o carte bine scrisă, în care nu a trădat istoria și nu a făcut concesii scriiturii".
