Anul 2016 a fost unul bun în privința creșterii economice. Institutul Național de Statistică arată o creștere de 4,8% a PIB-ului, apropiată de cea estimată de unii analiști care susțineau că va fi de 5%. Și așa este cea mai mare la nivelul Uniunii Europene din anul trecut.
Care sunt sectoarele care au contribuit cel mai substanțial la creșterea produsului intern brut: producția industrială a crescut cu 1,7%, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate pentru întreprinderi a urcat cu 9,5%, iar cifra comerțului cu ridicata cu 7,7%, mai puțin cea din comerțul cu autovehicule șimotociclete și cea din sectorul de construcții, care a fost cu 4,8% mai mică decât în 2015.
Important de precizat e faptul că sporirea cu 4,8% a produsului intern brut, în 2016, se bazează pe consum, nu pe producție și servicii generatoare de plus valoare adăugată. Și în 2017, tot consumul este „motorul" creșterii produsului intern brut, dar și al inflației, cât și al deficitului ca urmare a majorării salariilor și pensiilor nu a productivității. „Datele
GfK Temax referitoare la piața de bunuri de folosință îndelungată indică un avans de 9,2% față de 2015, până la valoarea de 2,55 miliarde de euro, după ce au fost consemnate creșteri semnificative, de peste 20%, în categoriile elctrocasnicelor mici și mari. Iar consumul se vede și în deficitul comercial al României, balanța între exporturi și importuri, care a ajuns la 9,3 miliarde de euro".
Totuși e bine că, în anul trecut, deficitul comercial nu a dus la un deficit prea mare de cont curent datorită excedentului din sectorul de servicii, de 7,7 miliarde de euro, conform cu datele Băncii Naționale a României. „Deficitul de cont, în valoare de 4,12 miliarde de euro, a fost acoperit aproape integral de investițiile directe străine, care s-au ridicat la 4,08 miliarde de euro".
Ce se va întâmpla în 2017 cu balanța contului curent e greu de estimat acum. Datele după care s-a întocmit de către Guvern (Ministerul Finanțelor), bugetul pe 2017 sunt mai mult decât optimiste, dacă avem în vedere că se bazează pe o creștere economică de 5,2%, care împreună cu o colectare sporită a veniturilor, să mențină deficitul sub cota de 3%, barem convenit cu forurile Uniunii Europene. Guvernul s-a bazat pe susținerea Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) în întocmirea unui buget exagerat de optimist pentru anul viitor, mai ales că în 2016 colectarea de către ANAF a taxelor și impozitelor de la contribuabili la buget a fost mult sub procentul stabilit (fapt reproșat de Liviu Dragnea și de prim-ministrul Guvernului Cioloș- lipsa celor 10 miliarde de lei). În privința creșterii economice de 5,2% propusă de Guvern „Comisia Europeană, care are o prognoză de 4,4 % pentru 2017, creștere anunțată într-un raport care a luat în calcul indicatorii de la 1 februarie 2017. Diferența este foarte mare față de prognoza Guvernului și crește dacă ne uităm la estimarea Fondului Monetar Internațional, de 3,8%, sau la cea a Băncii Mondiale, de 3,7%. Inclusiv analiștii din bănci oferă estimări mult sub cea a CNP, în timp ce UniCredit Bank vede un avans al PIB de 3,4%. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, prognozează pentru 2017 o creștere economică „între 4% și 5%".
Optimismul Guvernului în fundamentarea bugetului este prea avântat, greu de realizat încât să acopere promisiunile din programul de guvernare, iar deficitul bugetar să nu depășească 3% așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, FMI și Banca Mondială. S-ar putea ca cifrele din buget să se înfăptuiască, dar cu o amânare a unor cheltuieli pe bugetele din 2018-2019 (e vorba de creditele angajate) ceea ce ar afecta economia României în anii următori. Să sperăm că, atât creșterea economică, cât și încasările la buget se vor realiza cum și-a propus Guvernul și că totul va fi bine.
