BANII ROMÂNIEI (IX) Ineficiență seculară

La niveluri inferioare ale stadiului de dezvoltare, creșterea economică este determinată de utilizarea factorilor primari de producție (pământ, producții cu grad scăzut de prelucrare, mână de lucru slab calificată), pe măsura avansării în stadii superioare, accentul mutându-se pe factorul capital (de regulă prin importul de tehnologii). La stadii mai ridicate de dezvoltare, economiile se transformă din importatoare de tehnologii în generatoare de tehnologii, iar pe baza acumulărilor științifice pe scară largă, devin capabile să realizeze rate înalte de inovare, întărindu-și competitivitatea pe piața globală.

Pornind de la faptul că dezvoltarea economică implică și bunăstare socială, precum și de la dificultățile de înțelegere a diferențelor între națiuni în privința standardului de viață, este necesar ca analiza indicatorilor economici să fie completată cu cea a indicatorilor sociali.

Momentul actual este hotărâtor pentru viitorul României prin conjuncția unor factori de influență neîntâlniți până în prezent. Aceștia pot fi grupați în următoarele categorii:

• Factori interni (ineficiența): tranziția la economia de piață nu a dus la o mai bună utilizare a factorilor de avantaj comparativ și la o consolidare structurală a ansamblului economic național ceea ce a condus la apariția unor grave dezechilibre macroeconomice și la creșterea catastrofală a dependenței consumului alimentar vital de import.

• Factori europeni (decalaje): România nu a avut gradul necesar de pregătire economică la momentul aderării, fiind un membru situat la periferia cercurilor concentrice ale dezvoltării UE, ceea ce a determinat ca ea să devină un contributor net la bugetul acesteia, cu decalaje enorme de compatibilitate și competitivitate. Practic, aderarea nu constituie încă un factor de creștere și dezvoltare economică.

• Factori internaționali (marginalizare internațională): Criza economică și financiară internațională ca și efectele crizelor ecologice, alimentare și politice determină tendința modificării modelului neoliberal al globalizării. Pe fundalul factorilor perturbatori interni și europeni, efectul factorilor internaționali asupra României se amplifică în sensul pierderii unor avantaje. Un prin efect este scăderea importantă a investițiilor străine și incapacitatea intrării pe piețele extracomunitare ceea ce ne menține într-o zonă de subdezvoltare și performanță scăzută a schimburilor internaționale.

• Factori tendenționali (restructurare): Se preconizează că perioada postcriză va evidenția tendința spre reevaluarea raportului dintre resurse și consum în sensul corecției excesului de consumatorism. Tendința transformării așa-numitei „descreșteri economice" în politici economice ale statelor puternic dezvoltate va afecta și România, chiar dacă nu este încă un actor important al consumatorismului. Dependența enormă a producției interne de cererea externă doar a câtorva țări importante europene va restricționa exportul nostru în măsura în care cererea pe piețele acelor țări va scădea.

(va urma)

Lasă un comentariu