Interlocutorul nostru de azi: domnul locotenent-colonel inginer CRISTIAN-MIHAI BUHĂIANU de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Horea" al județului Mureș

Distribuie pe:

Reporter: Domnule locotenent-colonel vă mulțumim pentru faptul că ați acceptat să ne întâlnim pentru a purta o scurtă discuție, având în vedere că timpul dumneavoastră este prețios, prin natura meseriei pe care o practicați.

CMB: Vă mulțumesc și eu pentru propunerea pe care mi-ați făcut-o și sunt onorat că pot fi util redacției cotidianului mureșean „Cuvântul liber", inclusiv cititorilor fideli ai dumneavoastră.

Reporter: Pentru început, câteva date biografice pentru cititorii noștri.

CMB: M-am născut în data de 29 martie 1976, în minicipiul Vatra Dornei, județul Suceava. După terminarea liceului, am intrat la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de ingineri Pompieri pe care am absolvit-o în anul 2000. Ulterior, în 2004-2005, am urmat Studiile postuniversitare de specializare „Managementul riscului de incendiu", la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza" - Facultatea de Pompieri, apoi în 2008-2010, studiile de master specializarea Administrație Publică Europeană din cadrul Universității „Lucian Blaga" Sibiu. Din 2000 și până în prezent, am participat la mai multe cursuri de specializare, proiecte și conferințe care mi-au folosit atât în carieră, cât și la dezvoltarea personală. Ca și funcții ocupate, de la absolvirea academiei și până în prezent, în ordine cronologică au fost următoarele: locțiitor commandant de subunitate la subunitatea de Pompieri Miercurea Ciuc, comandant de Detașament la Detașamentul de Pompieri Miercurea Ciuc, Ofițer specialist I Management Organizatoric, Planificare Misiuni și Resurse în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Oltul" al județului Harghita, iar din 2012 până în 2016, comandant de Detașament I la Detașamentul de Pompieri Gheorgheni din cadrul aceluiași inspectorat. În anul 2016, am luat decizia de a mă muta cu familia în Târgu-Mureș și astfel am participat la concursul de șef Centru Operațional Județean la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Horea" al județului Mureș, până în acest an.

Reporter: Nu demult ați participat la un concurs în București. Mai exact despre ce este vorba și care a fost finalitatea acestuia?

CMB: Așa este. În data de 12 iunie 2017 am participat în București, la concursul de prim adjunct al inspectorului șef I, al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Horea" al județului Mureș, concurs în urma căruia am fost declarat "admis", iar începând cu data de 22.06.2017 am fost numit în această funcție.

Reporter: Care sunt principalele priorități ale dumneavoastră, având în vedere că ocupați această funcție importantă, în cadrul ISU „Horea" al județului Mureș?

CMB: Echipa managerială a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Horea" al județului Mureș, formată din dl.lt.col. Handrea Călin - împuternicit inspector șef, subsemnatul - prim adjunct al inspectorului șef și cu dl. lt. col. ing. Lazăr Daniel - împuternicit adjunct al inspectorului șef, avem de dus la bun sfârșit câteva proiecte începute de dl. general de bri-gadă (r) dr. ing. Oltean Dorin cum ar fi:

- organizarea împreună cu Fundația pentru SMURD a Competiției mondiale de descarcerare și prim ajutor medical „World Rescue Challenge 2017 - Târgu-Mureș";

- deschiderea unui punct de lucru în localitatea Bălăușeri, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș, respectiv a primăriei și consiliului local al localității Bălăușeri; construirea din fonduri europene a unui centru național de perfecționare și pregătire în domeniul situațiilor de urgență, în localitatea Gornești;

- continuarea colaborării începută în anul 2012 cu pompierii din Marea Britanie, Germania și Austria, care a început sub egida „Operation Sabre", având ca scop, dotarea cu echipamente individuale de protecție, accesorii și autospeciale de intervenție, a serviciilor voluntare pentru situații de urgență din unitățile administrativ teritoriale ale județului, în scopul reducerii timpului de răspuns și implicit a pierderilor de vieți omenești și diminuarea pagubelor materiale produse în urma situațiilor de urgență.

Reporter: Puțini târgumureșeni cunosc faptul că la sfârșitul acestei luni, în urbea noastră scăldată de apele râului Mureș, se va desfășura un eveniment cu impact mondial.

CMB: Într-adevăr este vorba despre a XIX-a ediție a Competiției mondiale de descarcerare și prim ajutor medical „World Rescue Challenge 2017 - Târgu-Mureș", menționată anterior, care va fi un eveniment unic în istoria orașului, și poate, a României.

Alături de alte state, țara noastră va fi reprezentată de echipele ISUJ Mureș, Dolj și Dâmbovița la probele de traumă, respectiv echipele ISUJ Mureș, Iași, Alba, Maramureș, Vâlcea și Călărași la probele de descarcerare. ISU Mureș este inspectoratul care va participa atât la probele de traumă, cât și la cele de descarcerare. Echipa de traumă a inspectoratului este compusă din 2 membri: plt.maj. Săcărea Adrian și plt. maj. Anca Eugen, iar echipa de descarcerare este compusă din 6 membri, aceștia fiind următorii: comandant de echipaj - plt.adj. Cotea Sergiu, servanți descarcerare - plt.adj.șef Sima Ioan, plt. maj. Miheșan Claudiu, plt.maj. Toma Vlad și paramedicii plt.maj. Săcărea Adrian și plt. maj. Anca Eugen. Pe această cale doresc să le urez în numele personalului inspectoratului, mult succes și să obțină locuri onorabile, așa cum au facut-o în anul anterior la competiția din Brazilia, unde echipa de traumă a obținut locul V la proba de traumă complex, respectiv locul XI la descarcerare.

Reporter: Care a fost cea mai palpitantă și cea mai emoționantă intervenție pe care ați coordonat-o în cariera dumneavoastră?

CMB: Au fost multe intervenții "palpitante și emoționante" ca să folosesc aceleași cuvinte ca și dumneavostră, dar cea care îmi vine acum în minte este o intervenție la un imobil din București, din anul 2000, când eram tânăr student sublocontenent în stagiul de practică la Compania de Pompieri Izvor și îndeplineam funcția de șef gardă de intervenție stingere, în tura de serviciu. Alarma de intervenție a fost declanșată undeva în jurul orei unu noaptea, anunțând un incendiu la un imobil cu etaj, unde erau surprinse minim 5 persoane. Ne-am deplasat cu trei autospeciale de lucru cu apă și spumă și o autoscară mecanică. Ajunși la locul intervenției constatăm că incendiul se manifesta violent la nivelul etajului cu pericol de propagare la podul clădirii. Vecinii, care au anunțat incendiul, ne-au spus că sunt mai multe persoane surprinse la nivelul etajului imobilului. După recunoaștere, am luat decizia de a mă deplasa împreună cu ajutorul șefului gărzii de intervenție și un comandant de echipaj, (sergent angajat pe bază de contract) în interiorul imobilului, (ceilalți membrii ai echipajelor, cu excepția conducătorilor de autospeciale fiind militari în termen la acea vreme), pe scara interioară care era singura cale de acces în imobil, până la amplasarea autoscării, fiind echipați cu "celebrele MCFG" - măști contra fumului și gazelor, însoțiți de două țevi de refulare a apei (din păcate, în acel an, dotarea echipajelor de pompieri și a autospecialelor de intervenție era foarte rudimentară). Astfel, am pătruns toți trei ghemuiți sau târâș până la nivelul etajului și am luat, prin rotație, pe rând, fiecare încăpere a etajului să căutăm victimele, concomitent cu stingerea incendiului și răcirea elementelor de construcție. Fumul era foarte dens, temperatura ridicată, gazele de ardere și vaporii de apă fierbinți, vizibilitatea era zero, nu existau decât două lanterne „tip miner" care erau incomode și eficacitatea lor în acele condiții era redusă. În ultima încăpere a fost identificată o femeie în stare semi-conștientă care era lângă o fetiță mică, care la prima vedere parea leșinată. La evacuarea ultimelor două victime găsite, eu am fost cel care a dus fetița către echipajul de ambulanță, colegii însoțind-o pe mamă, iar în momentul în care am ieșit din imobil, fetița a început să tușească, semn că nu era în stare gravă. Acel sentiment pe care l-am trăit atunci, mai ales că era vorba de un copil mic, inocent, nevinovat, nu mi-l va putea lua nimeni și nimic... Este sentimentul pe care fiecare salvator, îl trăiește la un moment dat în carieră, atunci când emoțiile pe care le are lângă una din persoanele salvate, îl marchează... când ceva ne rămâne întipărit în memorie... Au mai fost și alte persoane salvate și înaintea acelei fetițe în stagiile de practică, și ulterior de-a lungul carierei, dar acel sentiment m-a marcat și mi-a dat puterea de a trece peste toate greutățile vieții de pompier.

Reporter: Dacă cineva ar trebui să vă caracterizeze prin cinci cuvinte, care ar fi acestea?

CMB: Sincer, sociabil, onest, disciplinat și un bun camarad.

Reporter: Domnule locotenent-colonel, vă mulțumim pentru ideile exprimate și vă dorim multă putere de muncă în misiunile dumneavoastră.

CMB: Mulțumesc și eu redacției pentru această oportunitate, iar cititorilor cotidianului „Cuvântul liber" le doresc multă sănătate și îi asigur că pompierii militari vor fi 24 din 24 de ore alături de cetățeni, atunci când situația o va impune.

 

 

Lasă un comentariu