Tudorel Toader, ministrul Justiției, a anunțat, miercuri, 23 august 2017, că a postat pe site-ul oficial al ministerului pe care îl conduce principalele propuneri de modificare a legilor justiției.
„În opinia noastră, propunerile formulate sunt de natură să reașeze echilibrul dintre puterile statului, să credibilizeze actul de justiție. Cu permisiunea dumneavoastră, am să dau câteva exemple. Numeroase țări cu stat de drept consolidat încredințează puterea judecătorească, încredințează mandatul acesta de procuror, judecător, după ce se acumulează o anumită experiență de viață, o anumită experiență profesională, adică stabilesc o limită de vârstă și o experiență profesională în spate.
Am propus și noi, prin proiectul de lege, ca admiterea la INM (Institutul Național al Magistraturii) să fie condiționată, dincolo de știința de carte, și de o vârstă minimă de 30 de ani, dar cu cinci ani experiență în profesiile juridice reglementate de lege. Am propus modificări la competențele judecătorilor și procurorilor, modificări la criteriile de promovare de la o instanță la alta, de la un parchet la altul, de dobândire a gradelor profesionale.
Am propus, spre exemplu, și modificarea duratei mandatelor funcțiilor de conducere. În prezent, judecătorii și procurorii care au funcții de conducere, indiferent de nivelul ierarhic, au un mandat pe o durată de trei ani. Noi am propus un mandat de patru ani în loc de trei ani, cu precizarea faptului că există o regulă, un principiu constituțional, care spune că o lege nouă nu poate afecta durata mandatelor în curs.
Prin urmare, cine are astăzi mandat de trei ani, îl duce la capăt pe trei ani. După ce va intra în vigoare noua lege sau modificările legilor justiției, vor începe mandate de patru ani. Este împotriva regulilor constituționale ideea prelungirii mandatelor în curs", a declarat ministrul Justiției.
Totodată, Tudorel Toader a subliniat că modificările propuse sunt „de fond și nu de formă, considerate firești, necesare și normale, de natură să asigure buna funcționare între cele trei puteri ale statului, de natură a eficientiza și credibiliza actul de justiție".
Propunerile concrete ale Ministerului Justiției
Potrivit proiectul publicat de Ministerul Justiției, propunerile se referă la modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Vă prezentăm în continuare cele mai importante modificări preconizate:
Pentru admiterea la INM, candidații vor trebui să aibă minimum 30 de ani și cel puțin 5 ani de activitate efectivă, desfășurată în una dintre profesiile juridice reglementate de lege (niciuna dintre aceste condiții nu e cerută acum). Concursul se va anunța cu cel puțin șase luni înainte, nu cu 60 de zile, ca în prezent. Auditorii de justiție vor beneficia de cazare gratuită, în spațiile INM, ori de decontarea cu cel mult 50% a cheltuielilor de cazare, dacă nu mai sunt locuri pentru ei.
Concursul pentru intrarea direct în magistratură a celor cu o vechime de minimum cinci ani în alte profesii juridice va dispărea, iar testarea psihologică a celor care vor să devină magistrați va fi mai complexă.
Pentru promovare, magistrații vor avea nevoie de vechime mai mare în specialitate. Astfel, sunt necesari șapte ani vechime efectivă în funcția de judecător pentru promovarea la tribunal sau la tribunalul specializat, față de cinci ani, cât e acum (la fel și pentru procuror); zece ani vechime efectivă în funcția de judecător, pentru promovarea la curtea de apel, față de șase ani, cât este acum (la fel și pentru procuror); 15 ani vechime efectivă în funcția de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, față de opt ani, cât e în prezent; 18 ani vechime efectivă în funcția de judecător pentru promovare în funcția de judecător la Înalta Curte, comparativ cu 15 ani, în prezent.
Judecătorii și procurorii vor putea participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă.
Se va menține posibilitatea ca un procuror să treacă pe funcția de judecător, iar un judecător să treacă pe funcția de procuror, însă numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie.
Numirea în funcții de conducere - procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte și ai DNA, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora vor fi numiți de secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiției (președintele statului nu va mai fi implicat în numirea vreunuia dintre aceștia).
Răspunderea magistraților - pentru repararea prejudiciilor provocate printr-o eroare judiciară (victima se adresează statului pentru despăgubire), statul va fi obligat să ceară apoi despăgubirile de la magistratul vinovat (drept de regres), în contextul în care acum are doar posibilitatea (nu obligația) să facă acest lucru.
Magistrații condamnați pentru vătămare corporală din culpă nu vor mai avea posibilitatea să fie menținuți în funcție.
Inspecția Judiciară va trece la Ministerul Justiției, în contextul în care, din 2012, aceasta a devenit independentă (a aparținut inițial de minister, apoi de CSM).
Judecătorii și procurorii nu se vor mai putea reîncadra în funcție după pensionare, iar prevederea potrivit căreia, în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere și, după caz, soțul ori soția acestuia își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții va fi eliminată.
Reacția Președinției
Potrivit unui comunicat de presă emis de Președinția României, Klaus Iohannis a criticat modificările propuse de Ministerul Justiției: „Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție.
România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relațiilor internaționale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției.
Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare".
*Pentru a intra în vigoare, propunerile prezentate trebuie să fie aprobate de Guvern, adoptate de Parlament, promulgate prin decret prezidențial și publicate în Monitorul Oficial.
