Importul de muncitori străini, o posibilă soluție pentru agricultura României!

Am fost în teren, într-o documentare privind realitățile din agricultura mureșeană, direct de la sursă. Am dorit să port discuții cu fermieri români, cunoscuți pentru rezultatele obținute. Dincolo de producțiile mari realizate anul acesta datorită condițiilor meteorologice favorabile, profesionalismului și, nu în ultimul rând, a investițiilor în inputuri și utilaje agricole performante, din discuțiile purtate cu fermieri, foști colegi de școală agricolă, pensionari în acte, dar extrem de activi, am reținut o anumită neliniște și tristețe. Pe inginerul Ioan Florea, administratorul fermei „Romcia Apalina", l-am întâlnit în câmp, pregătind o suprafață de 50 ha pentru înființarea unei culturi cu rapiță de toamnă. Anul acesta a investit o sumă considerabilă în achiziția unui tractor de 140 Cp, fabricat la Reghin în colaborare cu o firmă din Belarus". „Este o adevărată bijuterie, consum de motorină acceptabil. Cel mai important aspect pentru mine îl reprezintă asistența service, cu promptitudine, de către fabrică", mi-a declarat zâmbind fericit. Când l-am întrebat cu ce probleme se confruntă, s-a întristat și mi-a spus: „Nu mai găsesc oameni calificați, dar cea mai gravă problemă o reprezintă desfacerea producției agricole, grâul nu are preț, carnea de porc nu se mai caută, fiind preferată de procesatori carnea din import și făina din Ungaria…"

La complexul agroindustrial Heliantus, din Reghin, ing. Vasile Hangan, mi-a ținut o adevărată lecție de economie agrară. „Lumea crede că faci bani grei din producția agricolă, dar voi, ziariștii nu prezentanți realitatea de dincolo de cortină. Mă bate Dumnezeu să spun că-mi merge rău, dar foarte puțini înțeleg cu ce probleme ne confruntăm. Nu doresc să mă plâng ca o muiere salbă, vreau să-ți prezint câteva aspecte, bănuiesc că sunt cunoscute și de guvernanți. În primul rând, noi suntem legați și de vreme. Înghețul târziu din primăvară mi-a compromis în totalitate producția de mere și parțial producția de prune. Apoi, concurența cu importurile masive de fructe din țările Uniunii Europene este o altă cauză a crizei din fermele românești. Să intri în rețeaua supermarketurilor este foarte greu. Se importă fructe din alte țări, când ajung în depozitele distribuitorilor, se schimbă eticheta și sunt oferite pe piață ca și produse românești. România a devenit o piață pentru produsele agroalimentare străine, cu ofertă foarte mare. Apoi, mai există un aspect pe care nu vrem să-l recunoaștem: se spune că a crescut puterea de cumpărare a românilor, dar nu se amintește de faptul că numărul consumatorilor a scăzut drastic. Oficial sunt plecați afară 4 milioane de români, dar, dacă se iau în calcul și zilierii care muncesc pe timpul verii prin toate țările Uniunii Europene, se ajunge la 6 milioane de români. Te gândești că sunt plecați un segment tânăr din populația României, consumatori care vin acasă doar de sărbători, sau zilieri, doar când cade bruma, să-și ridice ajutorul social. Nu cred că există la ora actuală o statistică exactă cu populația din țară. Ministrul agriculturii, chiar dacă vrea să facă ordine în valorificarea producției agroalimentare interne, nu este lăsat de politicieni", mi-a declarat ing. Vasile Hangan, argumentându-și afirmațiile cu cifre.

Un alt aspect reținut din discuțiile purtate cu interlocutorul meu este cel legat de lipsa forței de muncă. Ferma asigură transportul muncitorilor, cu un microbuz de la domiciliu la locul de muncă. Pentru zilierii din alte zone ale țării se asigură cazare gratuită în cămin, trei mese gratuite pe zi și o retribuție de 60-120 lei pentru ziua de muncă, în funcție de producția recoltată. Romii din zona Reghinului sunt plecați pe timpul verii în Germania, la muncă, probabil acolo se câștigă mai bine, fiind plătiți în euro, iar elevii și studenții nu mai au voie să lucreze în agricultură. Administratorul a fost amendat cu 8000 de lei, fiindcă niște inspectori au găsit pe statul de plată o fată care împlinea 18 ani, peste câteva zile. Deținuții de la Penitenciarele din Bistrița și Târgu-Mureș nu sunt scoși la muncă, nefiind asigurată paza. L-am întrebat, la despărțire, pe inginerul Vasile Hangan dacă s-a gândit să aducă muncitori din Pakistan, Vietnam sau din țările africane. M-a privit cu tristețe și mi-a declarat: „Probabil, acolo se va ajunge, depinde de legislație și de modul cum se vor acomoda la condițiile de la noi".

Oare, importul de muncitori străini va rezolva criza forței de muncă din agricultura României?

 

Lasă un comentariu