Necredinciosul și... Gânditorul Creștin

„Într-o țară libertină și cu multă democrație, un grup de oameni necredincioși, își aflau plăcerea să ia în batjocură pe Dumnezeu. Între ei era și un credincios care trebuia să suporte hulele lor. Într-una din zile, un necredincios dintre ei îl întrebă pe cel credincios: «Ce mai face Fiul dulgherului din Nazaret, adică Iisus Hristos?» Cei necredincioși și hulitori au început să râdă, dar credinciosul liniștit îi spuse: «Află dragă prietene, că Fiul dulgherului din Nazaret, tocmai lucrează la sicriul tău». Hulitorii au râs satisfăcuți, dar cel cu întrebarea simți un junghi în inimă, iar a doua zi a fost găsit mort în casa sa".

„Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; căci ce va semăna omul, aceea va secera". (Galateni 6, 7)

***

„Am devenit un gânditor creștin când mi-am dat seama că fără revelație, fără asistența divină, nu pot ști cine sunt, nici ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu. Nu pot ști de unul singur.

Mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu pot cunoaște sensul existenței umane și universale. Eu n-am destin. M-a protejat Dumnezeu. Destinul nu operează la mine. Întâmplările au alergat spre mine, dar n-au reușit să mă nimicească Asta m-a dus cu gândul la Dumnezeu, care e situat deasupra întâmplărilor vieții mele".

Petre Țuțea (1920- 1991), doctor în drept și economie politică, 13 ani de temniță grea comunistă

***

„Biserica nu se scindează în natura sa ontologică care este totdeauna ecumenică, nici în adevărul său divin, ci în umanitate, care este incapabilă să primească plenitudinea creștinismului care n-a asimilat decât aspecte fragmentare ale adevărului. Diviziunea nu se produce decât în împărăția cezarului, căci împărăția lui Dumnezeu nu poate fi decât una".

Nicolai Alexandrovici Berdiaev (1874-1948), filosof rus, reprezentant al existențialismului, s-a ocupat și de filosofia religiei

***

P.S. „Fericiți cei ce păzesc judecata și fac dreptate în toată vremea. Adu-ți aminte de noi, Doamne, întru bunăvoința Ta față de poporul Tău; cerceteză-ne pe noi cu mântuirea Ta, ca să vedem întru bunătăți pe aleșii Tăi, să ne bucurăm de veselia poporului Tău și să ne lăudăm cu moștenirea Ta. Păcătuit-am ca și părinții noștri, nelegiuit-am,

făcut-am strâmbătate". (Psalm 105, 3-6)

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Lasă un comentariu