CÂND VECHII PRIETENI SE TRANSFORMĂ ÎN DUȘMANI… Antibioticele: abuzul ne pune în pericol, pe noi și pe ceilalți

Antibioticele sunt medicamente importante, care pot salva multe vieți, dar utilizarea lor abuzivă a dus la creșterea numărului de germeni rezistenți, încât antibiotice care, altădată, constituiau tratamente de bază pentru infecții bacteriene, sunt acum mai puțin eficiente sau nu mai funcționează deloc. Când un antibiotic nu mai are efect asupra unei anumite sușe bacteriene, aceste bacterii sunt considerate a fi rezistente la antibiotice.

Supradoza și abuzul sunt factori cheie care contribuie la rezistența la antibiotice.

Ce determină rezistența la antibiotice?

O bacterie devine rezistentă la un antibiotic când ea se modifică într-o măsură care, fie o protejează de acțiunea medicamentului, fie neutralizează acel medicament. Orice bacterie care supraviețuiește unui tratament cu antibiotice poate să se înmulțească și să transmită mai departe această capacitate de a rezista. Unele bacterii par „să se fi vorbit între ele" pentru a se ajuta, reciproc, să supraviețuiască.

Faptul că bacteriile dezvoltă rezistență este normal, dar modul în care sunt administrate medicamentele determină în ce măsură și cât de repede apare rezistența la antibiotice.

Abuzul de antibiotice

Abuzul - în special administrarea de antibiotice atunci când ele nu constituie tratamentul adecvat - favorizează rezistența la antibiotice. Acestea tratează infecțiile bacteriene, dar nu și pe cele virale. De exemplu, un antibiotic este un tratament potrivit pentru streptococul în gât, cauzat de bacteria Streptococcus pyogenes, dar nu și pentru majoritatea durerilor de gât, care sunt provocate de virusuri.

Dacă luați un antibiotic când suferiți, de fapt, de o infecție virală, antibioticul atacă și acele bacterii din organism care sunt fie benefice, fie, cel puțin, nu cauzează boală. Un tratament greșit direcționat poate apoi să determine rezistența la antibiotice și a bacteriilor inofensive.

Infecțiile virale comune care nu beneficiază de pe urma tratamentului cu antibiotice includ:

• răceala;

• gripa;

• bronșita;

• majoritatea cazurilor de tuse;

• cele mai multe dureri de gât;

• unele infecții ale urechii;

• unele infecții ale sinusurilor;

• gripa stomacului (gastroenterită virală).

Există, pe de altă parte, mai mulți factori care contribuie la abuzul de antibiotice. Atunci când penicilina și alte antibiotice au început să fie utilizate, ele au fost percepute ca medicamente-minune, pentru că acționau rapid și cu relativ puține efecte secundare, astfel că păreau o soluție pentru toate bolile obișnuite.

În ciuda conștientizării crescânde a rezistenței la antibiotice în ultimii ani, totuși excesul în utilizarea lor persistă, din mai multe motive:

• Unii medici prescriu antibiotice înainte de a primi rezultatele testelor care identifică și stabilesc cauza reală a infecției.

• Persoanele care doresc să scape rapid de simptome, indiferent de cauza bolii, îi presează pe medici să le prescrie antibiotice.

• Unele persoane își administrează antibiotice achiziționate în străinătate sau prin internet, pentru boli auto-diagnosticate.

Nerespectarea instrucțiunilor privind modul de administrare

Nerespectarea întocmai a instrucțiunilor privind administrarea poate contribui la rezistența la antibiotice. Instrucțiunile din prospect vă indică numărul de pastile care trebuie luate și cât de des trebuie să le luați, astfel încât tratamentul să fie complet.

Este tentant să întrerupeți administrarea unui antibiotic imediat ce vă simțiți mai bine, dar, pentru a ucide bacteriile care au cauzat boala, tratamentul trebuie să fie complet. Nerespectarea acestui imperativ poate duce la necesitatea reluării tratamentului și poate favoriza rezistența bacteriilor la antibiotice.

Consecințele rezistenței la antibiotice

Timp de mulți ani, introducerea de noi antibiotice a făcut față rezistenței la aceste medicamente. În ultimii ani, totuși, ritmul crescând al rezistenței la antibiotice a contribuit la creșterea numărului de probleme de sănătate.

În Statele Unite, conform unui raport al Centrului pentru Controlul și Prevenire a Bolilor din 2013, cel puțin două milioane de persoane se îmbolnăvesc, anual, de infecții grave, cu bacterii rezistente la unul sau la mai multe dintre antibioticele destinate tocmai tratării acestor infecții. Cel puțin 23.000 de persoane mor anual din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice.

Numărul crescut al acestor infecții are ca rezultate:

• o boală mai gravă sau un handicap;

• mai multe decese cauzate de bolile care, înainte, răspundeau la tratament;

• timp îndelungat de recuperare;                    

• spitalizare mai frecventă sau mai îndelungată;

• mai multe vizite la medic;

• tratamente mai puțin eficiente sau mult mai invazive.

Administrarea corectă a antibioticelor

Utilizarea corectă poate contribui la păstrarea eficacității antibioticelor și la protecția față de infecțiile rezistente la acestea.

Pacienții joacă, de asemenea, un rol important în gestionarea antibioticelor. Puteți contribui la reducerea rezistenței la antibiotice, urmând pașii următori:

• Utilizați antibiotice numai conform indicațiilor medicului dumneavoastră.

• Luați doza zilnică corespunzătoare și urmați tratamentul complet.

• Dacă, din anumite motive, aveți antibiotice rămase, aruncați-le. Nu luați niciodată antibiotice rămase în urma unei boli, pentru a trata o boală ulterioară. Este posibil ca acestea să nu fie antibioticele corecte și/sau să nu ajungă pentru tratamentul complet.

• Nu luați niciodată antibiotice prescrise pentru altă persoană.

• Nu insistați ca medicul să vă prescrie antibiotice. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru sfa-turi privind tratamentul simptomelor.

• Practicați o igienă corespunzătoare. Spălați-vă pe mâini în mod regulat, cu apă și săpun, mai ales după folosirea toaletei, înainte de a mânca, înainte de a pregăti alimentele și după manipularea cărnii proaspete. Spălați bine fructele și legumele, păstrați curățenia suprafețelor de lucru din bucătărie.

• Aveți grijă ca, atât dumneavoastră cât și copiii, să primiți vaccinurile recomandate. Anumite vaccinuri protejează împotriva infecțiilor bacteriene, cum ar fi difteria și tusea convulsivă (pertussis).

• Dacă credeți că este posibil să aveți alergie la penicilină, discutați cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea efectuării unui test alergologic cutanat. Cercetările au arătat că există foarte multe cazuri de alergii la penicilină sau la alte antibiotice. Excluderea unei alergii la antibiotice îl poate ajuta pe medicul dumneavoastră să prescrie antibioticul cel mai po-trivit, atunci când este necesar.

N. trad. Cercetătorii atrag atenția că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, bacteriile rezistente vor deveni o amenințare mai mare decât cancerul, din cauza consumului excesiv de antibiotice, încât o epidemie s-ar putea răspândi, necontrolat, în toată lumea. Potrivit US Centers for Disease Control and Prevention, în Statele Unite, unul din 25 de pacienți spitalizați prezintă cel puțin o infecție dobândită în spital.

Rezistența la antibiotice se înregistrează în toate țările din lume, iar bacteriile multirezistente cauzează, anual, 700.000 de decese. Specialiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri de urgență (inclusiv în ce privește tratarea cu antibiotice a animalelor din ferme și crescătorii), până în 2050 numărul deceselor se va ridica la 10 milioane, anual.

 

Lasă un comentariu