Cine nu a auzit de satul Țopa? Denumirea satului te duce cu gândul la o așezare cumva atipică după nume, atestată documentar cu peste 700 de ani în urmă. Locuitorilor acestei așezări cunoscându-li-se ospitalitatea, respectul pentru străini, cât și buna vecinătate dintre localnici, te fac ca acest loc binecuvântat să-ți fie aproape de suflet, de cum începi să cunoști oamenii. Satul Țopa își are vatra strămoșească pe malul drept dinspre amonte spre aval al Târnavei Mari, se învecinează cu județul Harghita, fascinează prin seninătatea oamenilor, prin ospitalitatea lor, prin voia bună ce îi caracterizează. Duminică, 27 august 2017, totul a culminat cu organizarea primei ediții a întâlnirii localităților limitrofe acestei așezări. O reușită din toate punctele de vedere, chiar dacă mai pregnant vorbim la adresa a două familii inimoase, familia Șuteu Eusevia și Octavian, familia Florin Costea, cu participarea unei mari părți din locuitorii acestei localități, cei care neprecupețind niciun efort au organizat prima ediție a întâlnirii satului, pe tărâm folcloric, a obiceiului și cântecului popular românesc, cât și amenajarea unui muzeu unde au fost expuse o serie de obiecte de uz casnic de o diversitate uimitoare, din lumea satului. Așa se face, de cu dimineață de duminică, sătenii, îmbrăcați în straie de sărbătoare, au participat la sfânta slujbă oficiată de părintele Onoriu Dafin, alături de părintele paroh Olimpiu Nicolae Burlea, la Biserica cu hramul sfântul „Ilie Iorest și Sfântul Sava Brancovici". Potrivit primarului Nicolae Șovrea, ca legendă istorică a locului, amintind ca poveste despre o crâșmă „a lui Villy" unde locuitorii din cele cinci sate, la întoarcere din Sighișoara, ori târgurile de unde veneau, se opreau cinstindu-se cu unul sau mai multe deții de tărie, înfiripându-se în acest fel multe povești ale târgoveților, dar și prietenii ce au dăinuit peste ani. Nu întâmplător a fost dat acest titlu primei ediții, dorind în acest fel, să reînvie spiritul unor vremuri trăite în armonie, în care oamenii indiferent de etnie sau religie, și-au clădit o anumită statuare morală de bun-simț și frică de Dumnezeu, ceea ce se dorește și în prezent. Același imbold de bună înțelegere a fost transmis prin viu grai și de primarul comunei harghitene Săcel, Nagy Laioș, mulțumind pentru invitația venită din partea primarului de Albești Nicolae Șovrea, dorind tuturor participanților distracție cât cuprinde. Românii și ungurii de pe aceste meleaguri au muncit împreună pământul, având fiecare contribuția lui la acel climat de înțelegere și bună vecinătate, iar la joc s-au veselit împreună ceea ce se dorește și în prezent. De remarcat că în cadrul programului artistic de altfel foarte bogat, au evoluat pe scenă câțiva tineri maghiari, cu un joc unguresc din acea comună harghiteană, Săcele, ceea ce denotă că acolo unde este înțelegere, comunicare, dialog, lucrurile își urmează firesc calea, urmărind același țel, de bună fraternitate indiferent de etnia din care provii. Tot duminică, satul Țopa s-a mai îmbogățit cu un prunc botezat în sfânta și creștineasca credință ortodoxă românească, îl cheamă Andrei Ioan, și este fiul părintelui paroh Olimpiu Nicolae Burlea, un vlăstar după botez devenit creștin și totodată țopean la origini. De remarcat, la început de program, prezența cunoscutei și apreciatei interprete de cântec popular românesc Leontina Pop, care a venit cu mare drag cucerind publicul cu cântecele ei, de pe Valea Gurghiului. A urmat o pleiadă de formațiuni artistice și interpreți locali de o bogăție folclorică prodigioasă: Grupul vocal „Doina" Albești, Grupul vocal „Târnava" Țopa, Grupul vocal „Nadeșul dintre Târnave" Grupul vocal „La fântâna Dorului" Sângeorgiu de Pădure, Ansamblul „Târnava" Vânători, un nou ansamblu de joc popular românesc „Junii Hetiurului"din satul Hetiur, surioarele Racea Ana - Maria și Oana Teodora. Interpreții: frații Nicu și Doina Pintea, Lorena Filipescu, Nicu Poșta, Mihai Șuteu, Lucreția Ana Coman, Angela Muscă, Ana Maria și Damaschin Sârbu, Daniela Vlad - cea care a făcut o succintă trecere în revistă a celor șase grupuri folclorice aparținătoare comunei Albești, mândria întregii comunități grație ajutorului dat de Primăria comunei Albești, personal al primarului Nicolae Șovrea și al întregului colectiv de consilieri locali. Așa se face că fiecare grup își organizează evenimentele culturale, ceea ce s-a întâmplat și la Țopa cu grupul folcloric „Târnava Mare". Cu această ocazie, Daniela Vlad a venit cu un cântec nou dedicat mamei sale la împlinirea unei frumoase vârste, cântec dedicat tuturor mamelor. Mulțumind în acest fel pentru ceea ce mamele dăruiesc copiilor, cele care cu dragoste nețărmurită și multă răbdare își călăuzesc copiii în viață spre desăvârșirea lor ca plinitori oameni. Versuri de o anumită trăire „Câte doruri s-adunate/Mama poate să le poarte/Lacrima pe-obraz de mamă/ De o vezi vei ști ce-nseamnă… De asemenea mai tânăra studentă din toamnă Ștefania Nicoleta Pârlea, excelează la superlativ prin cântecele ei. În acest brâu al cântecului românesc au mai evoluat fiind răsplătiți cu aplauze: Angela Muscă, Vasile Luca, Ana Maria și Damaschin Sârbu, Pascalău Sergiu. De sonorizare, pe întregul program artistic, s-au ocupat „prietenii tuturora - Nicu Pintea și Nevodaru George. Cu ocazia importantului festival de la Țopa, doamna Emilia Feier - președinta Despărțământului ASTRA Sângeorgiu de Pădure, în semn de respect, i-a oferit doamnei Eusevia Șuteu, un admirabil buchet de flori, descriind-o precum „O româncă adevărată, dedicată culturii și frumosului cultivat cu atâta dragoste și migală în constelația culturii mureșene, elogiind sutele de apariții scenice ale întregului grup folcloric, turneele pe întreg cuprinsul țării cât și în afara ei. Voia bună, cântecul, jocul popular românesc, frumoasele, elegantele costume populare românești, bucatele alese, grija organizatorilor pentru a nu lipsi nimic de pe masa dată în cinstea artiștilor, a invitaților, au făcut să crească valoarea acestui prim festival din toate punctele de vedere, ceea ce ne face să credem la anul, la cea de-a doua ediție a acestui maraton al cântecului și jocului popular românesc. De pe acum își prefigurează măreția și bogăția, știind că până atunci, vor veni săr-bătorile naționale de 1 Decembrie, sfântul Crăciun, sărbătorile de an nou și multe alte evenimente, care prin bogăția și frumusețea lor, ne vor bucura sufletul, ducând din generație în generație tot ce are mai de preț și mai curat neamul nostru românesc.
Felicitări celor din Țopa!
