31 august - Ziua Limbii române

Pentru a atrage atenția asupra importanței păstrării calității limbii române și pentru a-i sprijini pe românii din afara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române. Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț de strană. (Petre Țuțea). Ziua Limbii Române este marcată de autorități și instituțiile publice, de reprezentanțele diplomatice și institute culturale ale României, precum și de instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau științific, consacrate limbii române. Manifestările naționale și cele internaționale își propun să-i unească pe 31 august pe cei care vorbesc și simt românește și dau ocazia de a ne reaminti că limba noastră-i o comoară și că limba română este patria mea, iar dacă vreți să marcați acest eveniment, vorbiți corect! Ziua Limbii Române este sărbătorită și în Republica Moldova, pe 31 august, încă din 1990, iar din 2006, în aceeași zi, a fost organizat în fiecare an, la București, pe treptele Teatrului Național, „Concertul Limbii Române". Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute." Despre virtuțile limbii române Mihai Eminescu spunea „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii." Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluție și dezvoltare, este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingviști și, mai recent, de sociolingviști, psiholingviști sau specialiști în geografia lingvistică. Concluziile lor și ale celor care se îngrijesc de limba română în educație, cultură sau media nu sunt întotdeauna încurajatoare și par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba în care gândești este ca o zi de sărbătoare. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă". Limba română, cu toată diversitatea, bogăția și forța sa expresivă, n-a așteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori și poeți au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înțelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoșească cu haz și har în proverbe și zicători.

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă oficială și limbă maternă pentru mai mult de 90% din populație. În Republica Moldova, limba română este limbă oficială și limbă maternă pentru trei sferturi din populație, iar în provincia autonomă Voivodina din Serbia, limba română este una dintre cele șase limbi oficiale. De asemenea, româna este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizație internațională care reunește țările lumii în care se vorbește una dintre limbile romanice și în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007. Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos. Limba română este limbă maternă sau este vorbită și în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită și în comunitățile etnicilor români din Croația, Slovenia, Slovacia sau Polonia. Emigranții au dus limba română peste tot în lume: în Israel 5 % din populație provine din România și vorbește limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franța, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români. Studenții străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română și se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care și-au făcut studiile în România, vorbesc limba română. Limba română este predată în țări est-europene unde există comunități semnificative românești, dar și în instituții de învățământ din 43 de țări ale lumii, unde limba română este învățată ca limbă străină. Cu mici deosebiri de accent sau pronunție, limba română este vorbită și înțeleasă de toți conaționalii, indiferent de zona geografică, deși în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri. Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral și se diferențiază de limba literară prin pronunția intensă a consoanei ș, prin folosirea multor regionalisme și prin unele diferențe de gramatică. Graiul ardelenilor este inconfundabil de molcolm, iar graiul bănățean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare și germane, ambele graiuri au diferențe de gramatică și vocabular față de limba literară. Graiul timocean și cel vorbit în Mehedinți au caracteristici fonetice distincte și fac tranziția între cel muntenesc și graiul bănățean. Graiul muntenesc, fonetic și lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost influențat puternic de greci, bulgari sau sârbi, dar și de diversele mode ale timpului. Limba română a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală în Republica Moldova în 31 august 1990, după ce, la 31 august 1989, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar limba română dobândise statutul de limbă oficială în Republica Moldova. În timpul perioadei sovietice, populației i se impusese să vorbească în limba moldovenească și să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfințit și în Declarația de Independență adoptată la 27 august 1991. Ulterior, prin articolul 13 din Constituția din 1994, s-a statuat drept limbă oficială limba moldovenească, dar în 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a interpretat că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de Independență și a ridicat la rang de limbă oficială limba română. Din 1994, o parte din poezia „Limba noastră" scrisă de Alexei Mateevici, reorganizată sub forma a cinci strofe de câte patru versuri, a fost aleasă ca Imn Național al Republicii Moldova. Poezia este un elogiu adus limbii române și un îndemn pentru prețuirea ei.

Limba noastră-i o comoară / În adâncuri înfundată / Un șirag de piatră rară / Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde / Într-un neam, ce fără veste / S-a trezit din somn de moarte / Ca viteazul din poveste./ Limba noastră-i numai cântec, / Doina dorurilor noastre, / Roi de fulgere, ce spintec / Nouri negri, zări albastre./ Limba noastră-i graiul pâinii, / Când de vânt se mișcă vara; / În rostirea ei bătrânii / Cu sudori sfințit-au țara. Limba noastră-i frunză verde, / Zbuciumul din codrul veșnici, / Nistrul lin, ce-n valuri pierde / Ai luceferilor sfeșnici. Nu veți plânge-atunci amarnic, / Că vi-i limba prea săracă, / Și-ți vedea cât îi de darnic / Graiul țării noastre dragă. Limba noastră-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și citindu-le-nșirate, / te-nfiori adânc și tremuri./ Limba noastră îi aleasă Să ridice slava-n ceruri, / Să ne spiue-n hram și-acasă / Veșnicile adevăruri. Limba noastră-i limba sfântă, / Limba vechilor cazanii, / Care plâng și care cântă / Pe la vatra lor țăranii./ Înviați-vă dar graiul, / Ruginit de multă vreme, / Ștergeți slinul, mucegaiul / Al uitării-n care geme./ Strângeți piatra lucitoare / Ce din soare se aprinde/ - Și-ți avea în revărsare/ Un potop nou de cuvinte./ Răsări-vă o comoară / În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. ALEXEI MATEEVICI (1888-1917).

„REFLECȚII SUFLETEȘTI" - 2017

Lasă un comentariu