Motto: „LIMBA NOASTRĂ-I O COMOARĂ/ ÎN ADÂNCURI ÎNFUNDATĂ/ UN ȘIRAG DE PIATRĂ RARĂ/ PE MOȘIE REVĂRSATĂ."
Azi, 31 august, anul Domnului 2017, la Biblioteca orășenească „LIVIU RUSU" a avut loc o sărbătoarea „LIMBII ROMÂNE", o sărbătoare de înaltă trăire strămoșească. Gazdă bună, ca întotdeauna a fost doamna Burian Dinuca, directoarea acestui locaș de cultură românească împreună cu Biserica Ortodoxă locală, reprezentată de subsemnatul.
Invitați speciali au fost astăzi 19 tineri liceeni mureșeni, cu vârsta cuprinsă între 14-21 ani, participanți la o tabără de vară cu program religios, de la Mănăstirea „Sf. Mina" de pe dealul „Comoarei", conduși fiind de preotul CLAUDIU MOLDOVAN, din protopopiatul Blaj și socio-animatorii: Robert Trif, Mihai Roșca și Cristian Fărcaș.
Din partea locală s-a organizat o Șezătoare culturală: „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ" unde au onorat această frumoasă adunare elevii-actori: Olivia Cenan, Bianca Roșca, Maria Vărzar, Andrada Uifălean, Baciu Alexia, Linca Maria și Daria Baciu, însoțiți de părinții colaboratori: Cenan Olivia, Vărzar Claudia, Roșca Steluța și Linca Gabriela, îmbrăcați în frumoasele straie strămoșești, ceea ce a dat frumusețe și suplețe actului în sine.
Subsemnatul, a prezentat importanța limbii române pentru națiunea română de pretutindeni: „Limba română este însăși floarea sufletului etnic al românimii", spunea poetul nepereche cu iz de floare de tei, Eminescu; „Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehiculul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț de strană", afirma odinioară filosoful creștin ortodox muscelean, Petre Țuțea; „Limba română este tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute" după gândirea poetului Vasile Alecsandri; „Limba nostră-i limbă sfântă, limba vechilor cazanii, care o plâng și care o cântă, pe la vatra lor țăranii" ne amintește IMNUL MOLDOVEI ROMÂNEȘTI peste anotimpuri, mări și zări, imn scris de poetul preot militar basarabean, mort la doar 28 de ani, pentru Neam, Limbă și Țara lui, ALEXEI MATEEVICI.
Copiii-actori enumerați mai sus, îmbrăcați în frumoase costume naționale au prezentat un program excepțional, care ar produce invidie multor actori de sine stătători. Nu degeaba ei au primit o binemeritată recompensă a muncii lor, printr-o invitație la Vatican și Cetatea Eternă-Roma, unde au prezentat cu cinste și demnitate Neamul Românesc și portul strămoșilor noștri, întorcându-se cu laude și premii binemeritate. O sumedenie de astfel de aprecieri au primit de la zeci de instituții autohtone. Ca preot, care încerc după talanții lăsați de Cel de Sus, să împart dreptatea, mă tot între întreb: Cum este posibil ca de zilele orașului nostru, când au fost premiați zeci de elevi, zice-se pentru merite deosebite, să fie uitați tocmai acești elevi? Au fost premiate cadre didactice cu caracter dubios iar „mama spirituală" a acestor copii, care i-a condus spre înălțimi greu de ajuns pentru alții, nici cel puțin să fie citată? Să nu mai spun de alți reprezentanți sărmășeni care ridică ștacheta sărmășană...? Dar, cu siguranță, Dumnezeu care este cel mai bun Contabil, va ști să contabilizeze în timp pe cei buni spre învierea vieții, iar pe cei răi spre învierea osândei. Părintele-comandant al taberei sărmășene, Claudiu Moldovan, completează cu folos subiectul limbii române, felicită pe organizatori și actorii-elevi, pentru prestația competentă în... DULCEA LIMBĂ ROMÂNEASCĂ.
Poza de final și agapa frățească ne-au făcut să fim mândrii că suntem români de viță veche, iar sentimentul datoriei împlinite pentru NEAM, ȚARĂ, LIMBĂ și STEAG, ne-au dat tărie că „TOT CE-I ROMÂNESC NU PIERE ȘI NICI NU VA PIERI".
„Limba românească este cel mai sfânt și mai prețios tezaur al națiunii române, pentru că e sufletul ei; până când se va vorbi limba românească, până atuncea supraviază națiunea română, iar apunând limba, apune și națiunea însăși". (Aron Pumnul)
„REFLECȚII SUFLETEȘTI" vol. II
