În opera sa istoriografică, cărturarul Vasile Netea, include în paginile sale numeroase elogii aduse personalităților importante ale culturii și ale istoriei poporului român. Evocă activitatea unor personalități care și-au adus o contribuție importantă la realizarea marilor momente fericite ale istoriei. Aduce elogii și locurilor importante care au scris istorie pentru neamul nostru românesc.
Vasile Netea prezintă imaginea lui Horea, Crăișorul țăranilor, chiar așa intitulându-se un volum scris de Vasile Netea în cinstea revoluționarului Horea. Vasile Netea prezintă evoluția lui Horea, credința lui Horea, relatează apoi despre uciderea sa cu roata. Vasile Netea îl prezintă pe Horea ca fiind „țăran fruntaș, fost caporal în armata împărătească, cu toate calitățile țăranului român de la munte, cu ținuta dreaptă, cu figura rezervată, cu ochii sfredelitori, cu glasul crescut ca pentru vorba de la distanță mare, cu mișcările rare, potolite pentru a ține mult la oboseală, cu suflet senin, întru așteptarea a ceva firesc, nu numai a binelui ci mai ales a răului, cu legea cuvântului dat, ca legătură până dincolo de moarte, în delicata ascundere a bucuriei ori durerii prea mari, cu bunăvoință destinsă față de fețele luminate"(Vasile Netea, Horea, crăișorul țăranilor, Pagini comemorative, Târgu-Mureș, 1935, p.29). Vasile Netea spune într-o manieră nostalgică, că „vrednicia țăranului semeț și dârz, frânt în roată, e însăși vrednicia unui neam, pentru care - scuturat de lichele și străinism - abia de azi încolo se deschid orizonturile largi ale unui demn și falnic viitor".
Mergând de la Horea mai departe, Vasile Netea prezintă o vatră a istoriei românești, care sunt Munții Apuseni. Vasile Netea are o lucrare intitulată: „Munții Apuseni. Muzeu istoric și Pantheon al poporului român", care e consacrată relevării semnificației patriotice a Munților Apuseni, a fecundelor tradiții eroice, ale amintirilor lor istorice legate de potecile și stâncile Munților, existenței milenare a locuitorilor, modului lor de viață și civilizație, a literaturii lor, a răscoalelor și revoluțiilor dezlănțuite timp de veacuri, împotriva unei îndoite opresiuni sociale și naționale.
În cartea aceasta a lui Vasile Netea, e vorba deci, nu numai de fenomenul pitoresc al Munților Apuseni, ci mai ales, de istoria lor, de oamenii care viețuiesc în sate, de moții care, pentru a-și agonisi mămăliga, le-au săpat timp de veacuri băile de aur, aramă și argint, care le-au transformat în tulnice, doniți și ciubere, fagii și gorunii, paltinii și brazii, și care timp de tot atâtea veacuri, au luptat cu înverșunare pentru libertatea lor, pentru libertatea țării lor, pentru libertatea tuturor românilor. Iată farmecul Munților Apuseni în imagini prezentate de Vasile Netea: „fiecare colț de stâncă, fiecare peșteră, fiecare țâșnire de izvor, poiană, copac, așezare omenească, turlă de biserică, troiță, cimitir, își are aici istoria, legenda și cântecul, eroii și martirii, farmecul și blestemul, toate contopindu-se într-o vastă simfonie care alcătuiește lumea unitară și fascinantă a Munților Apuseni, muzeul lor istoric de profunzimi și semnificații unice pe toată întinderea pământului românesc și în întreagă istoria sa " (Vasile Netea, Munții Apuseni. Muzeu istoric și Pantheon al poporului român, Editura Sport-Turism, București, 1977, p.17).
Vasile Netea prezintă apoi centrele mai importante ale Munților Apuseni, care au avut un rol hotărâtor în realizările istorice ale poporului român, „Abrudul, Zlatna, Bradul, Câmpeniul, Albacul, Vidra (unde a acționat Avram Iancu), Hălmagiu, Țebea. În viziunea lui Vasile Netea, Abrudul a fost astfel, în mod permanent, o vatră de simțire și de acțiune românească, o redută pe care vitregia vremii n-a reușit să o reducă la tăcere". Vasile Netea vorbește și despre rolul jucat de moți în cadrul războiului de independență din 1877 și la procesul Memorandumului din 1894. Vasile Netea este de părere că „prin lupta înverșunată a moților împotriva feudalismului, împotriva opresiunii sociale și naționale, prin sângele vărsat la Curechiu și Crișcior, la Abrud și la Mihăileni, la Brad, la Hălmagiu, la Zlatna, la Fântânele și-n atâtea alte locuri, le-a făcut să crească în toate inimile, floarea speranței în libertate, în unire - certitudinea, într-un stat al tuturor românilor cu drepturi egale pentru toți ". În această lucrare, Vasile Netea are câteva anexe în care prezintă: căpitanii locali ai răscoalei de la 1784, prefecții, viceprefecții, tribunii, centurionii și decurionii revoluționari de la 1848-1849, delegații Apusenilor la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. În cartea aceasta, Vasile Netea arată rolul important pe care l-au jucat moții din Munții Apuseni în istoria locurilor lor, dar și în istoria întregului popor român.