Însemnări de reporter - SEPTEMBRIE

Septembrie - punte de trecere a verii în toamnă. Septembrie mohorât, cu soare când anemic, când tăios ca un bisturiu.

Septembrie, prevestitor de toamnă lungă, de sfârșit de vară cu zile călduroase, care ne îndeamnă să mergem la mare, să simțim căldura nisipului sub tălpi, să ascultăm țipătul pescărușilor ce zboară peste întinderile de ape verzi-albastre, căutând bancurile de pești.

Septembrie, cu lumină violetă dansând ca o eșarfă în zarea albastră între cer și pământ. Septembrie, când codrii își pierd culoarea verde ce se transformă încet în cea a aramei.

Septembrie, când ochii noștri caută cu înfrigurare, pe cerul mov-albastru, păsările călătoare ce se îndreaptă spre alte tărâmuri, anunțând sosirea toamnei cu multitudinea ei de culori, predominând brun-roșcatul blănii de vulpe.

Septembrie - perioadă când se culeg roadele bogate ale câmpului, livezilor, viilor, când gospodinele se pregătesc pentru iarnă cu murături, bulion, zarzavaturi de tot felul.

Septembrie în care, la o anumită oră dintr-o zi anume, are loc echinocțiul, începutul toamnei astrale, momentul când ziua este egală cu noaptea.

Septembrie, când natura se schimbă la față, primind culoarea bronzului ce și-l doresc femeile o vară întreagă, suportând cu stoicism arșița razelor soarelui.

Lasă un comentariu